Jocurile cu masti de Craciun: Turca (II)
Jocurile cu masti care se practica la sfarsit de an, cand intreaga natura se „reinnoieste” sunt, de fapt, obiceiuri arhaice, agrare si pastorale de traditie milenara, ce au loc cu prilejul Anului Nou.
Se organizau in antichitate primavara, cand incepeau muncile agricole, dar reforma calendarului roman din anul 46 i.e.n. fixeaza data de 1 ianuarie pentru inceputul anului, in loc de 1 martie, si de atunci are loc mutarea obiceiurilor din primavara in plina iarna.
Practicile magice in legatura cu prezenta pe pamant a mortilor in preajma Anului Nou, cand au loc jocurile cu masti, se bizuiau, cum a subliniat marele folclorist Petru Caraman, pe «credinta ca, in noaptea de Craciun, se deschid mormintele si ies strigoii si duhurile mortilor in lume… Sufletele mortilor umbla in tot timpul celor 12 zile de iarna noaptea.
In «Descrierea Moldovei», Dimitrie Cantemir consacra jocului un paragraf semnificativ. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir jocul era simplu, format din doua personaje – turca si mosul de turca. Jocul «turca si mosul de turca», in Moldova, sau «brezaia» si «mosul brezaii», in Muntenia, au caracter stravechi, apartinand datinilor si spectacolelor comune pentru intreg sud-estul Europei. Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, jocul «turca» din Moldova apare mentionat in lucrarile de specialitate sub denumirea de «capra»”.
Costumatia pentru Brezaia este asemanatoare cu Capra. Brezaia va fi impodobita cu un vesmant facut din cel putin 50 de basmale suprapuse (adunate de la fetele din sat), incat tesatura sa acopere un bat inalt de peste doi metri. Ca si la Capra, Brezaia are in varful batului coarne, alte doua bucati de lemn care imita gura si o barbita precum tapul. Haina Brezaiei (sub care se ascunde un flacau) este impodobita cu ciucuri multicolori, cusuti la colturile basmalelor. Brezaia are si un barbat, care se numeste Mos. Si pentru el se pregateste costumatia de rigoare: un cojoc frumos.
Rolul sotului Brezaiei trebuie sa fie interpretat de un tanar inalt si sprinten. Datina cu Brezaia dureaza trei zile. Alaturi de un alai, ea va colinda tot satul. Totdeauna datina Brezaiei include si un bal, la care participa toti colindatorii. A doua zi dupa Craciun, Brezaia moare si este bocita de cei care au insotit-o timp de trei zile.
In aceste zile, pana la marele praznic al Nasterii Domnului, nu trebuie sa existe discordie sau bataie in familie.
„Ca variante ale stravechilor «turca» sau «brezaia», mastile de capre, cerbi, tapi, berbeci, boi, cocostarci, struti au aceeasi semnificatie. Asemanarea lor se desprinde din joc, «clantanitul» maxilarului inferior fiind un element permanent intalnit la aceste masti. Iar daca mastile de capra, cerb, bou, strut reprezinta animale diferite, jocul le uneste pe toate, ca si muzica instrumentelor, dupa care el se execut, fluierul si toba, insotind intotdeauna aceste spectacole. Strigaturile sau descantecul cerbului, boului si strutului sunt aceleasi in unele sate, cu deosebirea c se adreseaz animalului respectiv”, spunea marele etnolog Petru Caraman, in lucrarea sa „Substratul mitologic al sarbatorilor de iarna la romani”.
