Joile oprite sau joile verzi

Ciclul de noua joi, cuprinse intre Pasti si saptamana a doua dupa Rusalii, cand erau interzise anumite activitati casnice, agrare si pastorale, era numit Joile Oprite. Joile Oprite cunoscute si sub numele de? Joile Verzi in sudul tarii si Joile Pomenite in est, erau potrivnice omului: aduceau ploi insotite de grindina si piatra, furtuni si vanturi puternice, trasnete si incendii, brume si ingheturi tarzii. In speranta ca acestea pot fi imbunate si transformate din forte malefice in forte benefice, in Calendarul popular au fost instituite in aceste zile interdictii de munca, de unde si numele lor de Joi Oprite.

?

Credinte populare

Catre sfarsitul secolului al XIX-lea si al celui urmator, si in Bucovina se tinea un numar variabil de joi, de la un sat la altul sau de la o zona la alta. Era vorba de 3 si multiplul acestei cifre, adica 9, in alte parti fiind tinute 7 si mai rar cate 1, 2 sau 4. Aceste zile se numeau si Joile Verzi in sudul tarii, precum si Joile Pomenite in restul teritoriului carpatic si erau dedicate unor fenomene meteorologice potrivni-ce: ploi insotite de grindina, trasnete, furtuni, ingheturi tarzii, incendii, dar si pentru brumele de primavara.

Se mai credea ca in aceste zile ies insectele din ascunzisurile lor subterane si ca se raspandesc pe pamant. In Bucovina, unele dintre aceste zile erau cunoscute si ca Joia Bulciului si Joia Manioasa, cand de fapt incepea sezonul balciurilor si iarmaroacelor de vara.

Pentru ca repertoriul joilor din calendarul popular sa fie complet trebuie sa amintim ca mai erau si altele, Joia Furnicilor, Joia Iepelor, Joia Paparudelor sau a Caloianului.

Calendarul popular marca valentele magico-mitice ale acestor zile deosebite, ele fiind si segmente aparte in masurarea timpului mitic, precum si de celebrare a unor divinitati popularea specifice din cronologia timpului, creand si unele relatii interdependente de comportament si convergenta problematica cu un specific aparte.

Share on Facebook

Tweet

Follow us