La 2 ani de startul USL – propunerile pentru revizuirea Constitutiei

Presedintele nu trebuie si nu are de ce sa mai interfereze in zona executivului sau a legislativului. Presedintele se comporta ca autoritate care constata si nu interpreteaza sau modifica rezultatul alegerilor, fiind constrans printr-un articol special sa desemneze un premier nu dupa libera sa vointa, ci dupa vointa exprimata de alegatori, sa desemneze premier persoana propusa de partidul, coalitia sau actorul electoral care a castigat cele mai multe mandate

Reprezentarea in structurile europene de catre primul-ministru, presedintele ramanand titularul politicii externe, comandatul fortelor armate si reprezentantul statului roman in relatiile internationale (premierul participa la Consiliul European in calitate de reprezentant al Romaniei)

Dorim explicit limitarea angajarii raspunderii Guvernului o singura data intr-o sesiune parlamentara

Centrul vietii politice trebuie sa fie parlamentul, depozitarul direct al vointei alegatorilor

Dorim un parlament bicameral, restrans numeric, cu atributii distincte, cu un senat in principiu reunind reprezentanti ai regiunilor si cu atributii de mare prestigiu

Dorim sa cautam modalitatile constitutionale prin care sa impiedicam traseismul politic, prin proceduri de referendum in colegiul respectiv, prin care sa se retraga mandatul celui care si-a parasit partidul pentru care a candidat

Trebuie sa gasim solutii pentru adaptarea legislatiei romanesti privitoare la posibilitatea confiscarii dovedite ca dobandite ilicit in sensul legislatiei europene si poate chiar american

Garantii ca sistemul judiciar e ferit pe cat posibil de partizanatul politic, responsabilitatea pentru buna sa administrare e asumata de cineva care deconteaza periodic in fata cetatenilor aceste lucruri (Numirea in functie a sefilor DNA si Parchetului General de catre CSM si eliminarea rolului presedintelui si al Ministrului Justitiei. Astfel, sefii Parchetului General si DNA sa fie propusi si alesi de catre CSM prin organizarea unui concurs in sistem propriu, astfel incat nici ministrul Justitiei si nici presedintele tarii sa nu aiba nici o legatura directa si nici o parghie asupra procurorului general)

Desi alegatorii ne-au dat acea majoritate de doua treimi cu care sa putem vota in parlament propriul nostru proiect de modificare a constitutiei, nu dorim sa facem asta Vrem sa dam o constitutie pentru toti romanii, pentru toata societatea romaneasca, si de aceea dezbaterea va fi una larga, cu toate mediile publice interesate si competente

Va fi o dezbatere corecta, democratica, cu partenerii nostri, fortele politice din actuala opozitie parlamentara

Vedem Constitutia nu doar asa cum s-a intamplat in trecut prin prisma fortei, suveranitatii si intereselor statului, ci in primul rand prin prisma drepturilor,  libertatilor si intereselor cetateanului, care e primordial in raport cu statul

Tot ce putem face azi in a intari acolo unde e nevoie drepturile, libertatile fundamentale legate de persoana, de proprietate, o vom face

Institutii puternice ale statului, da, neaparat, si intotdeauna in slujba cetatenilor pentru care lucreaza

Chestiuni care tin de miezul vietii politice – tema atributiilor presedintelui ai a raporturilor cu guvernul si parlamentul.

Avem o experienta speciala si nu dorim sa facem altceva decat ceea ce am reclamat si unii si altii in toti acesti ani de la presedintele actual

Spunea premierul ca nu mai vrea presedinte-jucator, ci presedinte-arbitru. Asta i-am cerut toti actualului presedinte si acesta era si spiritul in care actuala constitutie a fost gandita

Presedintele Romaniei nu e angajat intr-o competitie pentru putere cu premierul sau parlamentu, nu are nevoie de mai multa putere, ci de mai multa autoritate, de mai mult prestigiu

Daca vom continua sa avem un presedinte ales, cu maxima legitimitate, aceasta legitimitate i se da pentru reprezentarea tuturor romanilor, nu a unui partid

Vrem o constitutie mai clara, prin care cetateanul roman sa se simta mai puternic, mai protejat in propriile sale drepturi

Va trebui sa vedem cu totii cum e mai bine, esential e ca la aceasta rescriere a acordului fundamental sa reunim cel mai larg consens posibil

Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea: "O corelare a alegerilor parlamentare cu cele prezidentiale ar fi un castig, organizarea concomitenta ar avea si un castig, pentru ca am economisi cam 80-100 de milioane de euro pe an. […] Trebuie intr-un fel sa nu privim cu patima, sa facem aceste modificari in interesul modernizarii Romaniei si nu al unui grup politic (…) Sunt state europene cum este Marea Britanie care au cinci ani mandatul de parlamentar. […] Romania trebuie sa gaseasca solutii in asa fel incat mandatul presedintelui sa fie clarificat si atributiile sale in Constitutie, astfel incat sa nu se vada ca presedintele isi depaseste atributiile si trebuie suspendat, nu ne mai putem permite, trebuie sa intram in etapa a doua de maturizare a democratiei romanesti si o chestiune in care sa putem clarifica foarte clar controlul Parlamentului asupra celui care are mandat de a negocia interesele Romaniei la UE. In acest moment, Romania este singurul stat european unde deciziile Parlamentului nu sunt in mandatul presedintelui statului cand se duce acolo, pentru ca Parlamentul Romaniei nu are un control asupra presedintelui statului conform Constitutiei. Toate statele europene trimit in zonele de decizie primul-ministru, numai in zona de politica externa si securitate nationala trimit presedintele statului daca este ales prin vot direct"

Crin Antonescu: "Din punctul meu de vedere, a face de patru ani sau de cinci ani mandatul presedintelui este important doar in ideea in care dorim sau nu sa corelam cu alegerile parlamentare si, pe experienta pe care nu numai eu, ci toti o avem, cred ca nu este de dorit sa le corelam, pentru ca in momentul in care le corelam avem in principiu efectul partizan maximizat in sensul ca acel candidat la Presedintie al unui partid sau al unei coalitii este un vehicul electoral. Relatia sa cu partidul care il sustine, angajamentele comune pe un program comun, deci partizan se intensifica si daca vrem un presedinte suprapartinic, chiar daca el provine dintr-un partid si este sustinut in campanie de un partid atunci cred ca este mai bine sa distingem foarte clar oamenii, alegatorii cand voteaza pentru Parlament ce voteaza, cand voteaza pentru presedinte sa stie ce voteaza", a spus Antonescu, inainte de evenimentul organizat de USL cu ocazia implinirii a doi ani de la infiintarea Uniunii.

Victor Ponta: "Va spun ca ideea mea si a PSD – ului si cred ca si a USL va fi diseara- este ca trebuie sa avem in continuare un presedinte ales direct si o republica ce sa fie organizata dupa un model ce prinde din ce in ce mai mult contur in toata Europa, daca va uitati la Polonia, Portugalia, la Irlanda, Austria, acolo unde presedintele este ales si are legitimitatea data de votul direct, dar Guvernul raspunde in fata Parlamentului si atributiile sunt foarte clar delimitate. 

Sa avem un presedinte asa cum au tarile spre care ne uitam – si eu ma uit in special spre Polonia si Austria – un presedinte arbitru. Dupa 10 ani de presedinte jucator, Romania are nevoie de un presedinte arbitru si ideile principale pe care le vom prezenta astazi se indreapta in aceasta directie

 In Constitutie trebuie sa trecem foarte clar ca un parlamentar care schimba partidul – de fapt care schimba votul pe care l-a primit cand a fost votat – isi poate pierde mandatul. Sunt niste propuneri ale USL, se vor dezbate in cadrul forumului constitutional, apoi in comisia constitutionala. Propunerea noastra, a USL, este foarte clara: sa avem in Constitutie un sistem foarte clar de pierdere a mandatului pentru cel care nu ca-si paraseste partidul, ca nu asta e important, dar e important ca cere un vot pentru o anumita situatie, e membru al unui partid, si dupa aceea isi inseala alegatorii". 

Liviu Dragnea: Intentionam sa propunem pentru cadrul larg de dezbatere, si in Parlament, si in forumul constitutional, sa fie clarificate atributiilor institutiilor importante din statul roman, sa fie clarificata si procedura de desemnare a primului-ministru, ca sa nu mai fie nici un fel de dubiu sau interpretari mai mult sau mai putin controversate a precederilor din Constitutia actuala, va fi aceasta notiune cu regiunea iar celelalte principii o sa le prezinte azi dl Antonescu(…) 

Intentionam sa desfiintam judetele si, asa cum am vorbea despre implicarea Opozitiei in modificarea Constitutiei, eu sper ca Opozitia sa se implice si in dezbaterea serioasa care va avea loc pe marginea regionalizarii discutata in pachet cu descentralizarea. Eu nu cred ca Romania poate suporta acum, in acest an, atat infiintarea regiunilor adminsitrative, care inseamna totusi un eveniment important si o actiune nu usor de pus in practica, in paralel cu descentralizarea. Cred ca romanii nu pot suporta intr-un an si modificarea Constitutiei si infiintarea regiunilor cu descentralizare profunda de la guvern catre regiuni, judete, localitati si o comasare a comunelor. E un subiect care trebuie abordat in anii urmatori, dupa ce acest subiect nou se aseaza".