La Budapesta România este ridiculizată, insultată şi tratată ca ultima josnicie a Planetei. De ce-i convine Ungariei un conflict permanent cu România?

Este cea mai convenabilă şi uşor de realizat intoxicare ce poate funcţiona impecabil la nivelul electoratului intern din Ungaria Dar mai ales a celor cu drept de vot, alegători cu dublă cetăţenie română şi maghiară ce vor putea vota în viitorul scrutin electoral din ţara vecină..  Manualele unguresti spun că nimic nu funcţionează mai rapid ca element de coagulare a opiniei publice decât… apariţia în discursul politic a semnalelor că… naţiunea este în pericol.
Exerciţiul obraznic al Budapestei în acest sens, cu România prezentată ca stat vinovat de atitudine cel puţin neprietenoasă, datează de decenii, de multe decenii, fără să primească niciodată o replică profesionistă pe măsură, ai noştri fiind parcă blocaţi, iremediabil posesori ai unui complex de inferioritate care i-a făcut să accepte fără crâcnire acuzaţiile continue de „genocid împotriva minorităţii maghiare din România”, proferate atât în perioada comunistă, cât şi acum, după Revoluţie,de când Ungaria şi România se cheamă că fac parte din clubul comun UE şi NATO.

Este cea mai convenabilă şi uşor de realizat intoxicare ce poate pune în alertă organismele euroatlantice şi organizaţiile internaţionale, inclusiv organismele ONU: pe listă acum reapare şi România cu politici restrictive şi represive faţă de minorităţi, în special faţă de cea maghiară, in pericol de de purificare etnică.!!! Iar asta, nu-i aşa, contravine profund angajamentelor fundamentale luate de România în consecinţă, sunt justificate orice măsuri disciplinar-punitive.

Este cea mai convenabilă şi uşor de realizat intoxicare în scopul de a justifica politicile ultra-naţionaliste ale Guvernului de la Budapesta, adeseori acuzat de Bruxelles de a fi xenofob, cu puternice derive autoritariste şi rasiste. „De ce ne acuzaţi pe noi, care doar ne apărăm naţiunea, nu vedeţi cum ne persecută cei din România? – repetă obsedant atât de influentul lobby maghiar.

Asta în timp ce România parcă se fereşte ruşinată să spună marele adevăr: în toată perioada de după Revoluţie, UDMR-ul a fost mereu la guvernare, cu multe şi foarte importante responsabilutăţi ministeriale, inclusiv posturi de vice-prin ministru, dispunând, la nivel de comunitate, de privilegii multiple.  Şi aşa se face că Ungaria poate deplasa, evita sau, în orice caz, atenua nivelul atacurilor la care este supusă guvernarea lui Viktor Orban şi transfera astfel înspre România o mare parte din capitalul de imagine negativă.

  Cea mai convenabilă şi uşor de realizat intoxicare care să continue reluarea obsedantă a temei „autonomia Ţinutului Secuiesc” extinsă la statutul Transilvaniei. Amintiţi-vă că în trist-celebra Proclamaţie de la Budapesta din vara anului 1989 nu se vorbea despre nevoia de democratizare a României, ci referinţa exclusivă era doar Transilvania…preludiu la actuala ofensivă care este menită să ţină trează atenţia asupra Tratatului de la Trianon, prezentat şi acum de Budapesta drept marea eroare istorică ce va trebui corijată. Şi discuţia asta în dimensiunea sa de revanşă istorică, este plasată în Anul Centenarului al României, otrăvit acum de o propagandă virulentă şi ostilă, menită nu numai să umbrească strălucirea unei sărbători, dar să-i anuleze şi temeiul său istoric de validitate.

Şi după tema „Ţinutul Secuiesc” vom auzi rapid  discuţia despre automia aşa-numitei Regiuni PARTIUM cu capitala la Oradea şi care ar include teritorii actualele judeţe Arad, Bihor, Caraş-Severin, Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Timiş.  Este cea mai convenabilă şi uşor de realizat intoxicare pentru a transmite mesajul că, într-adevăr, România are probleme interne importante care o pot face incompatibilă cu spaţiul comunitar prin nerespectarea legislaţiilor comunitare privind drepturile minorităţilor dar şi că, din această cauză, ar putea deveni sursă de conflicte deschise !!!.

Poate mai ţineţi minte că exact aceasta era tema care rula în buclă în presa internaţională în momentul în care aveau loc incidentele de la Târgul Mureş, primele conflicte intercomunitare din estul Europei care prefaţau un model care, dacă nu s-a putut să explodeze la noi, au fost la baza scenariului aplicat în spaţiul fostei Iugoslavii. Şi tot atunci se spunea exact ceea ce avea să se afirme în războiul civil din Iugoslavia:„acolo e vorba despre un coflit pe bază religioasă, se înfruntă acolo lumea catolică cu cea ortodoxă şi islamică ,etc.etc.”. 

  Este cea mai convenabilă şi uşor de realizat inca o intoxicare pentru a crea un canal de detensionare a situaţiei cel puţin problematice şi ingrate în care se află acum ţările din Grupul Vişegrad, cu Polonia în criză profundă, cu Cehia unde înfloreşte un alt sistem cu un mesaj din ce în ce mai euro-sceptic, cu Ungaria supusă unei serii de rapoarte din ce în ce mai critice în Parlamentul European, foarte aproape de a o lua pe drumul sancţiunilor la adresa Poloniei.

Dacă Ungaria invocă un asemenea conflict cu România, atunci, firesc, atenţia liderilor şi opiniilor publice din Europa înspre asta se va îndrepta şi, posibil, se va obţine un răgaz necesar de respiraţie pentru a imagina scenarii adaptate noilor jocuri de alianţe din UE.Lucru posibil deoarece sprijinit de o vastă campanie pe reţelele de socializare din România care difuzează mesaje de o intensitate şi frecvenţă fără precedent în care ţara noastră este ridiculizată, insultată şi tratată ca ultima josnicie a planetei.

 Este cea mai convenabilă şi uşor de realizat intoxicare care face ca, din nou, „problema României cu comportament non-european” să poată fi internaţionalizată de guvernul de la Budapesta.intr-o ofensivă diplomatică fără precedent a Ungariei împotriva României”.Si cum raspunde Romania?

Zicem ceva „la nervi”,ca incruntatul Tudose, înjurăm cu obidă şi blestemăm cu amar, sperând la mila lui Dumnezeu  Ştiţi foarte bine că, la nivelul României politice de după ’89, prioritatea absolută a fost menajarea cu orice preţ a „sensibilităţilor” maghiarilor, formula politicoasă care a acoperi nevoia disperată după voturile UDMR-ului. Voturi pentru care, inclusiv Basescu, a admis orice compromis, orice îngenuchere şi a fost înghiţită orice insultă.

După Catalonia, suntem a doua zonă majoră din „periferia geografică europeană” unde se aude cu atâta putere şi coerenţă mesajul autonomiei bazate exclusiv pe criterii etnice, care este un urias abuz impotriva democratiei europene! (info adv.)