La Washington summitul G-20 cauta solutii la criza financiara mondiala
Summitul G-20 cauta solutii la criza financiara mondiala
Liderii tarilor industrializate, ai economiilor emergente si marilor institutii internationale, reuniti sambata si duminica la Washington pentru un summit extraordinar asupra crizei financiare mondiale, au viziuni diferite cu privire la modul in care poate fi depasita grava criza financiara cu care se confrunta intreaga lume.
Dispozitia reformista a Uniunii Europene se loveste de scepticismul tarii gazda, condusa de un presedinte aflat la sfarsit de mandat si care doreste sa evite ca reuniunea sa se transforme intr-o revolutie a capitalismului.
Reuniunea din SUA trezeste multe asteptari, dar in acelasi timp tarile participante sunt constiente de limitele existente, comenteaza in editia de sambata cotidianul spaniol El Pais. „Criza nu a fost provocata de un esec al sistemului capitalist si de aceea raspunsul (la criza) nu trebuie sa fie o reinventare a acestui sistem”, comenta presedintele american in exercitiu, George W. Bush. Problemele cu care se confrunta SUA sunt numeroase: reducerea creditelor si a consumului, cresterea deficitului balantei comerciale si somajul.
In ceea ce-i priveste, liderii Europei participa la G-20 intr-un moment extrem de delicat pentru ei, provocat de recesiunea care afecteaza economiile tarilor din zona euro. Obiectivul principal al Uniunii Europene este sa demareze o reforma profunda a Fondului Monetar Internaiional (FMI) pentru ca acest organism sa poata exercita un control politic real asupra sistemelor de supraveghere a bancilor si entitatilor financiare.
Europenii sunt constienii ca G-20 nu va fi un nou Bretton Woods, unde, in 1944, s-a decis crearea FMI si a Bancii Mondiale si o prima arhitectura a finantelor internationale, insa sunt convinsi ca G-20 poate fi inceputul unui plan de lucru care sa puna bazele unei reforme ale carei caracteristici ar putea prinde contur in urmatoarele luni. O dovada a interesului Uniunii Europene de a stabili obiective concrete este faptul ca liderii acesteia doresc organizarea unei noi intalniri peste 100 de zile. Si presedintele rus, Dmitri Medvedev, a insistat vineri asupra nevoii de a organiza o a doua reuniune la Washington, la sfarsitul lunii februarie, la care va putea participa si presedintele ales al SUA, Barack Obama, care nu asista la summitul G-20 de la Washington. Medvedev a dat asigurari ca pozitia Rusiei este aproape identica celei sustinute de UE.
La randul sau, presedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, a avertizat vineri ca nu trebuie sa se astepte obtinerea unui miracol de la summitul G-20, ci mai degraba inceputul unui proces. Totusi, seful executivului comunitar si-a exprimat speranta ca vor fi adoptate decizii concrete cu privire la reforma FMI. Barroso a mai precizat ca Uniunea Europeana este dispusa sa-si reduca nivelul de reprezentare in FMI pentru a oferi posibilitatea unei mai bune reprezentari in acest organism unor tari emergente, precum China.
China, asupra carora multi isi pun speranta pentru iesirea din criza, a anuntat recent, prin intermediul autoritaiilor guvernamentale, ca cea mai buna contribuiie pe care o poate face la stabilitatea financiara globala este sa aiba grija ca economia chineza sa fie in continuare sanatoasa. Guvernul de la Beijing a lasat sa se inieleaga fara echivoc ca prioritatea sa este supravegherea economiei interne, si nu elaborarea unui plan de salvare a altor iari.
Occidentul doreste ca Beijingul sa contribuie la crearea unui fond de urgenta in cadrul Fondului Monetar International. Autoritaiile chineze s-au declarat dispuse sa realizeze „eforturi concertate” cu alte tari, insa fara sa precizeze cum anume. In plus, Beijingul este de parere ca tarile dezvoltate, cele de la care a pornit criza financiara, trebuie sa-si asume responsabilitatea. Cu toate acestea, chinezii sunt constienti de faptul ca, la fel ca in cazul incalzirii globale, indiferent de cum se numeste cel care a provocat criza, consecintele sunt globale.
In cazul tarilor din America Latina, problema nu este lipsa de lichiditati pe piata financiara si nici creditul international, ci scaderea consumului la nivel mondial. De aceea, tarile latino-americane au nevoie ca liderii G-20 sa gaseasca formula pentru a evita o prabusire a consumului in tarile foarte bogate si, mai ales, in China, unde o prabusire a consumului ar avea efecte extrem de grave asupra economiilor latino-americane, prin anularea progreselor economice realizate in ultimii ani.
Analistii sunt de parere ca, daca pretul materiilor prime se va mentine cat de cat stabil, America Latina va face fata crizei. Insa recentele previziuni ale FMI asupra cresterii economice in aceasta parte a lumii, crestere estimata la aproximativ 2,5%, au avut efectul unui dus rece. Acest nivel de crestere echivaleaza cu o recesiune, deoarece nu este capabil sa garanteze nici locuri de munca si nici bogatie suficienta pentru a permite celor care au reusit sa depaseasca pragul de saracie in ultimii ani, sa se poata declara la adapost in cazul unei agravari a crizei. Insa chiar daca estimarile pesimiste se vor confirma si China nu va fi in stare sa salveze America Latina, regiunea va face fata crizei cu un usor avantaj: riscurile unei involutii politice sunt minore in comparatie cu un deceniu in urma. Brazilia si Chile par sa fi depasit complet aceasta deriva periculoasa, iar Mexicul, in ciuda problemelor pe care le are cu traficaniii de droguri, continua sa ramana o democratie stabila.
Din G20 fac parte membrii G8 (Germania, Frania, Statele Unite, Japonia, Canada, Italia, Marea Britanie, Rusia), Uniunea Europeana, precum si Africa de Sud, Arabia Saudita, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic si Turcia. Spania si Olanda au fost de asemenea invitate la summitul de la Washington de presedintia franceza a UE.
