Laszlo Tokes contesta întrunirea Consiliului de Onoare al Ordinului Steaua României
Avocatul Kincses Elod, care îl reprezintă pe Laszlo Tokes în faÅ£a Consiliului de Onoare al Ordinului 'Steaua României', a declarat luni, la Târgu MureÅŸ, că Adunarea Generală pentru alegerea Consiliului de Onoare – forul care trebuie să ia decizia cu privire la oportunitatea retragerii distincÅ£iei europarlamentarului – a fost nestatutară, atât prin numărul celor prezenÅ£i, cât ÅŸi din motive de incompatibilitate.
"Am solicitat să se ia act de existenÅ£a mea ca apărător al domnului eurodeputat ÅŸi am solicitat să mi se comunice denunÅ£ul doamnei CreÅ£u, o persoană cu înaltă Å£inută morală, precum ÅŸi anexele acestui denunÅ£ prin care se propune retragerea Ordinului Steaua României. Deocamdată nu am primit niciun răspuns, dar nici nu au avut la dispoziÅ£ie prea mult timp, fiindcă vineri după-masă am expediat solicitarea. În cazul în care voi primi cererea formulată de doamna CreÅ£u ÅŸi anexele, atunci voi completa proiectul de întâmpinare pe care deja l-am redactat ÅŸi în care, înainte de toate, am arătat că ridic excepÅ£ia de nelegalitate a hotărârii Adunării Generale din 19 septembrie 2013, privitoare la desemnarea componenÅ£ei Consiliului de Onoare al Ordinului Steaua României", a subliniat avocatul. 
Acesta a spus că Adunarea Generală nu a fost statutară, deoarece din 630 de decoraÅ£i, s-au prezentat 112 persoane, ceea ce reprezintă 17,7 % ÅŸi că, întrucât era prima convocare, s-ar fi impus o majoritate de 50 la sută plus unu dintre posesorii acestui ordin. Un alt motiv de nelegalitate este, în viziunea apărătorului lui Laszlo Tokes, faptul că autorul propunerii de retragere a distincÅ£iei, europarlamentarul Corina CreÅ£u, a făcut parte din comisia de numărare a voturilor, "chiar a fost preÅŸedintele acestei comisii ÅŸi a anunÅ£at rezultatul, în ciuda faptului că este vorba de o incompatibillitate vădită". Kincses Elod a mai susÅ£inut că ar exista ÅŸi un al treilea motiv, de data aceasta politic, în sensul că "din Consiliul de Onoare fac parte exclusiv politicieni de stânga, membri ai PSD, care deja s-au antepronunÅ£at în legătură cu această problemă ÅŸi care trebuie să susÅ£ină propunerea de retragere, formulată iniÅ£ial de către preÅŸedintele acestui partid". "Deci, nici pomeneală de imparÅ£ialitate, care trebuie să existe atunci când judeci soarta unui om. Åži a mai fost încă o problemă destul de ciudată, adunarea a fost prezidată de Gheorghe Anghelescu, consilier prezidenÅ£ial, care nu este posesor al acestui Ordin, deci n-avea nicio calitate ca să conducă ÅŸedinÅ£a. Am invocat aceste motive de nelegalitate, care înainte de ziua joi, când se va întruni Consiliul, vor fi aduse la cunoÅŸtinÅ£a acestuia, fiindcă întâmpinarea este redactată deja", a susÅ£inut Kincses Elod. În viziunea apărătorului, europarlamentarul Laszlo Tokes ar fi o victimă a traducerii greÅŸite a unor noÅ£iuni, efectuate în cadrul dezbaterilor de la Universitatea de Vară de la TuÅŸnad, ocazie cu care i s-a imputat faptul că a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, să creeze un sistem de cooperare naÅ£ională astfel încât să ofere protectorat Transilvaniei. Kincses susÅ£ine că Laszlo Tokes nu ar fi făcut referire la "protectorat, adică o noÅ£iune colonialistă", ci la un "statut de putere protectoare", după modelul în care Italia ÅŸi Austria sunt puteri garante asupra regiunii Tirolul de Sud. "În cazul în care s-ar fi tradus corect ceea ce a spus, la TuÅŸnad, Laszlo Tokes, acest scandal politic ÅŸi mediatic poate că nu ar fi fost declanÅŸat. Fiindcă dânsul nu a solicitat colonizarea Transilvaniei, crearea unui protectorat maghiar asupra acesteia, ci a solicitat ca de comun acord cele două guverne (român ÅŸi ungar, n.r.) să aibă acest statut de puteri protectoare asupra Transilvaniei. Cred că această diferenţă este suficient de clară ÅŸi cred că nu e cazul să lungesc vorba în legătură cu această argumentare", a afirmat avocatul. În plus, el a prezentat o listă de 11 persoane decorate de AdministraÅ£ia PrezidenÅ£ială, condamnate penal, cărora nu le-au fost retrase distincÅ£iile, cu excepÅ£ia lui Corneliu Vadim Tudor ÅŸi lui Cătălin Voicu, pentru fapte dezonorante.
Acesta a spus că Adunarea Generală nu a fost statutară, deoarece din 630 de decoraÅ£i, s-au prezentat 112 persoane, ceea ce reprezintă 17,7 % ÅŸi că, întrucât era prima convocare, s-ar fi impus o majoritate de 50 la sută plus unu dintre posesorii acestui ordin. Un alt motiv de nelegalitate este, în viziunea apărătorului lui Laszlo Tokes, faptul că autorul propunerii de retragere a distincÅ£iei, europarlamentarul Corina CreÅ£u, a făcut parte din comisia de numărare a voturilor, "chiar a fost preÅŸedintele acestei comisii ÅŸi a anunÅ£at rezultatul, în ciuda faptului că este vorba de o incompatibillitate vădită". Kincses Elod a mai susÅ£inut că ar exista ÅŸi un al treilea motiv, de data aceasta politic, în sensul că "din Consiliul de Onoare fac parte exclusiv politicieni de stânga, membri ai PSD, care deja s-au antepronunÅ£at în legătură cu această problemă ÅŸi care trebuie să susÅ£ină propunerea de retragere, formulată iniÅ£ial de către preÅŸedintele acestui partid". "Deci, nici pomeneală de imparÅ£ialitate, care trebuie să existe atunci când judeci soarta unui om. Åži a mai fost încă o problemă destul de ciudată, adunarea a fost prezidată de Gheorghe Anghelescu, consilier prezidenÅ£ial, care nu este posesor al acestui Ordin, deci n-avea nicio calitate ca să conducă ÅŸedinÅ£a. Am invocat aceste motive de nelegalitate, care înainte de ziua joi, când se va întruni Consiliul, vor fi aduse la cunoÅŸtinÅ£a acestuia, fiindcă întâmpinarea este redactată deja", a susÅ£inut Kincses Elod. În viziunea apărătorului, europarlamentarul Laszlo Tokes ar fi o victimă a traducerii greÅŸite a unor noÅ£iuni, efectuate în cadrul dezbaterilor de la Universitatea de Vară de la TuÅŸnad, ocazie cu care i s-a imputat faptul că a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, să creeze un sistem de cooperare naÅ£ională astfel încât să ofere protectorat Transilvaniei. Kincses susÅ£ine că Laszlo Tokes nu ar fi făcut referire la "protectorat, adică o noÅ£iune colonialistă", ci la un "statut de putere protectoare", după modelul în care Italia ÅŸi Austria sunt puteri garante asupra regiunii Tirolul de Sud. "În cazul în care s-ar fi tradus corect ceea ce a spus, la TuÅŸnad, Laszlo Tokes, acest scandal politic ÅŸi mediatic poate că nu ar fi fost declanÅŸat. Fiindcă dânsul nu a solicitat colonizarea Transilvaniei, crearea unui protectorat maghiar asupra acesteia, ci a solicitat ca de comun acord cele două guverne (român ÅŸi ungar, n.r.) să aibă acest statut de puteri protectoare asupra Transilvaniei. Cred că această diferenţă este suficient de clară ÅŸi cred că nu e cazul să lungesc vorba în legătură cu această argumentare", a afirmat avocatul. În plus, el a prezentat o listă de 11 persoane decorate de AdministraÅ£ia PrezidenÅ£ială, condamnate penal, cărora nu le-au fost retrase distincÅ£iile, cu excepÅ£ia lui Corneliu Vadim Tudor ÅŸi lui Cătălin Voicu, pentru fapte dezonorante.
