Lectia de calatorie
Pletora de oferte ale agentiilor de turism pentru romanii care au dorit sa voiajeze de 1 Mai a scos inca o data la iveala un adevar cumplit pentru orgoliul de excursionisti ai patriei. Romanii nu stiu sa calatoreasca. Chiar si pentru cei cu oarecare experienta in plimbari estivale, plajele din Grecia, Turcia, Ciprul sunt Mecca vilegiaturilor. Cand Mecca ar trebui sa fie doar Mecca, locul de nastere al Profetului si cea mai sfanta destinatie pentru musulmani, arhitectura citadina in care piatra sacra Kaaba este incastrata ca o bijuterie din 1001 de nopti.
E-adevarat ca locatiile grecesti, chiar si cele bulgaresti, sunt infinit superioare oricarei tentatii de pe litoralul romanesc, o industrie in paragina fata de prosperitatea harnica a vecinilor. Dar la fel de adevarat este ca nici cel mai fin nisip de la malul marii, nici chiar „Nisipurile de aur” n-au nimic din nobletea prafului istoriei. O escapada la mare, oricat de mediteraneana ar fi ea, nu este tocmai o excursie avida de informatii, pe urmele unui ghid care sa va calauzeasca printre ruinele unei cetati legendare sau pe treptele unui templu locuit odinioara de zeii antichitatii. Turistul caruia ii crapa buza sa gaseasca un loc pe plaja, preocupat exclusiv sa se bronzeze, nu este tocmai vizitatorul pentru care cele mai prestigioase edituri tiparesc ghiduri si pliante turistice intesate de informatii istorice. Slapii turistilor sunt rudele inculte ale sandalelor romane, care strabateau candva lumea in lung si-n lat, ducand civilizatia Romei in cele mai indepartate colturi ale mappei mundi.
Cei care au urmarit luni, 30 aprilie, emisiunea lui Robert Turcescu de pe Realitatea TV, s-au putut delecta cu un alt fel de a face turism. Robert a provocat la destainuiri pe teme de calatorii doi dintre tipii cu faima de rafinati in peisajul media romanesc. Pentru unul – Dan Chisu – rafinamentul tine de arta culinara; pentru celalalt – Bogdan Teodorescu – de logica analizelor politice. Luni, insa, amandoi au facut figura de mari exploratori de teritorii cunoscute din lecturi sau din povestilor amicilor, pe urmele conquistadorilor sau, pur si simplu, ale Istoriei, pe vremea cand umbla desculta.
Povestile lui Chisu, livrate de un barbat seducator si oarecum misterios, au toate aroma felurilor de mancare specifice locurilor prin care se preumbla de mai bine de 25 de ani.? Memoria sa geografica este condimentata cu mirodenii. Teodorescu, la fel de gurmand, desi nu se poate lauda cu talentele gastronomice ale comeseanului sau, isi intretine pasiunea de a voaiaja cu lecturi. Traiectoriile peregrinarilor lor s-au intersectat in zonele cele mai frumoase ale planetei, desi au pornit una din bucatarie, cealalta din biblioteca.
Doi barbati experti in arta calatoriei au povestit, timp de-o ora, ceea ce peisajele mirifice si franturile de civilizatie vazute si gustate le-au lasat pe retina, in neuroni si in papilele gustative. Teodorescu freamata de dorinta de a pipai cu evlavie locurile despre care citeste; Chisu are ambitia de cartograf culinar de a trasa in detaliu harta savorilor lumii, detaliu care nu-l face mai putin intelectual. Ba il aseaza chiar in compania ultraselecta a regretatului erudit Radu Anton Roman, a carui carte de bucate a fost tradusa in Franta si considerata acolo un monumental act de cultura.
Uneori, foamea de cultura, un impuls extrem de onorabil, trece chiar prin stomac, unde-si are sediul cealalta foame, mai plebee. Sa recunoastem: cati dintre noi, aflati in Turcia in concediu, au preferat buticurilor cu geci de piele si miile de alte articole mult mai ieftine si mai bine facute in Orient, o escapada simpla pe malul Bosforului, sa guste celebrul sandvis cu peste perpelit pe resou, despre care Chisu si Teodorescu spun ca este o delicatesa fara rival?
Dardanele, Buhara, Samarkand, Drumul Matasii, dar si Africa de Sud, Ushuaia si Tara de Foc: invitatii lui Turcescu si-au comprimat in 60 de minute anii de peregrinari pe Terra, manati de patima de a vedea, gusta si absorbi ceva din fiinta locurilor prin care-au trecut.
Nici mama agentiilor de turism n-ar fi scornit o oferta mai irezistibila.
Vifor Rotar
