Legea Educatiei la Curtea Constitutionala:
Guvernul poate continua angajarea raspunderii
Presiuile Puterii pe Curtea Constitutionala ce vizau Legea Educatiei a produs efecte. Decizia Curtii reuseste sa bulverseze prin ambiguitate si inconsecvennta.
Curtea Constitutionala a admis miercuri sesizarea Guvernului pe tema Legii Educatiei, in sensul in care constata existenta unui conflict intre Parlament si Executiv prin refuzul Legislativului de a dezbate motiunea de cenzura depusa de Opozitie in cazul asumarii raspunderii Guvernului pe aceasta lege. In urma deciziei CCR, luata cu majoritate de voturi, Guvernul poate continua procedura angajarii raspunderii pe Legea Educatiei.
Judecatorii CCR au afirmat ca, odata depusa, o motiune de cenzura nu poate fi abandonata.
Reamimtim ce a spus Curtea Constitutionala acum doua saptamini, in motivarea deciziei de la acel moment:
Constata ca angajarea rãspunderii de cãtre Guvern în faþa Camerei Deputaþilor ºi a Senatului, în temeiul art.114 alin.(1) din Constituþie, asupra proiectului Legii educaþiei naþionale este neconstituþionalã ºi a declanºat un conflict juridic de naturã constituþionalã între Guvern ºi Parlament, întrucât proiectul de lege se aflã în proces de legiferare la Senat, în calitate de Camerã decizionalã.
Lunea trecuta, premierul Emil Boc a cerut CCR o precizare clara referitoare la procedura asumarii raspunderii Guvernului asupra Legii educatiei. Judecatorii Curtii au constatat existenta unui „conflict juridic de natura constitutionala” intre Guvern si Parlament in acest caz, insa motivarea acestei decizii, din data de 3 noiembrie, nu a adus si mult-asteptatul raspuns privind continuarea sau intreruperea procedurii asumarii raspunderii Guvernului asupra Legii Educatiei.
Solicitarea lui Emil Boc trebuia dezbatuta initial joia trecuta, insa judecatorii Curtii au amanat atunci discutia.
Premierul Emil Boc a transmis lunea trecuta CCR o cerere de solutionare a conflictului juridic intre Executiv si Legislativ privind Legea educatiei: „Solicitam Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra existentei unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre Guvernul Romaniei, pe de o parte, si Parlamentul Romaniei, pe de alta parte, generat de refuzul Parlamentului Romaniei de a permite prezentarea si dezbaterea motiunii de cenzura conform art. 78 din Regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului si de art. 113 alin. (3) din Constitutia Romaniei”.
Seful Executivului a mai solicitat presedintelui CCR si judecatorilor Curtii sa constate, de asemenea, ca blocajul institutional cu privire la prezentarea si dezbaterea motiunii de cenzura poate fi inlaturat numai prin continuarea procedurii parlamentare de angajare a raspunderii guvernamentale asupra proiectului legii educatiei nationale.
Motivarea CCR, ambigua
Curtea Constitutionala a publicat, in urma cu aproape doua saptamani, motivarea deciziei din data de 3 noiembrie, prin care a constatat ca asumarea raspunderii Guvernului asupra Legii educatiei este neconstitutionala deoarece exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Guvern, in conditiile asumarii raspunderii Executivului asupra unei legi aflate deja in dezbatere parlamentara.
Motivarea CCR nu a adus, insa, mult-asteptatul raspuns privind continuarea sau intreruperea procedurii asumarii raspunderii Guvernului asupra Legii Educatiei: „Cu privire la solicitarea autorului sesizarii, in sensul ca instanta de contencios constitutional sa oblige Guvernul sa renunte la procedura angajarii raspunderii, Curtea constata ca aceasta cerere excedeaza competentei sale, solutia apartinand in exclusivitate autoritatilor publice aflate in conflict”, se arata in motivarea CCR.
Premierul Emil Boc a declarat la scurt timp dupa publicarea motivarii ca decizia Curtii Constitutionale permite Guvernului continuarea procedurii asumarii raspunderii pe Legea Educatiei.