Legea invatamantului intre politizare si responsabilitate (2)
Legea invatamantului intre politizare si responsabilitate (2)
Art 36, alin.(8): „Minoritatile nationale au dreptul ia reprezentare proportionala in organele de conducere ale unitatilor de invatamant, ale inspectoratelor scolare sau institutiilor echivalente, cu respectarea competentei profesionale, potrivit legii” si alin.(9): „in unitatile scolare cu predare in limbile minoritatilor nationale, unul dintre directori va fi un cadru didactic din randul minoritatii respective, cu respectarea competentei profesionale.”
Primul paragraf reprezinta, practic, legiferarea unui drept colectiv pentru minoritatile nationale, in Romania fiind acordate, pana acum, prin lege, doar drepturi individuale pentru cetatenii apartinand minoritatilor nationale. De asemenea, principiul proportionalitatii etnice va prevala in fata competentelor profesionale, pe termen mediu urmand sa fie statuate aceleasi prevederi in administratia publica locala/judeteana.
Obligativitatea nominalizarii unui director din randul minoritatilor nationale, in cadrul unitatilor scolare cu predare in acea limba, va ridica probleme de ordin moral. De exemplu, in situatia in care un liceu mixt are 9 clase de predare in limba romana si una de predare in limba maghiara este evident ca un director este de etnie maghiara in pofida proportiei de 90% a elevilor si profesorilor romani.
Art.36 alin.(5): “Pe raza unitatilor administrative teritoriale (municipiu, oras, comuna) cu mai multe unitati de invatamant cu predare in limbile minoritatilor nationale, cel putin o unitate scolara va fi desemnata pentru a primi personalitate juridica, indiferent de efectivul de elevi” si alin.(6): „in cadrul unitatilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare in limbile minoritatilor nationale, singulare in municipiu sau in oras, se acorda personalitate juridica indiferent de efectiv”.
Prevederile reprezinta o discriminare pozitiva nejustificata, urmand a fi cheltuite inutil inclusiv fonduri bugetare pentru infaptuirea acestui obiectiv.
De exemplu: intr-un municipiu exista 2 scoli cu predare in limba maghiara cu 160 de elevi si 10 cu predare in limba romana, fiecare cu cate 200 de elevi. Pe baza acestei prevederi, scolile cu un numar mai mare de elevi vor trebui sa-si piarda personalitatea juridica doar pentru ca au avut nesansa sa desfasoare cursuri in limba statului roman si nu in cea a unei minoritati. Mai mult, in situatia in care unica scoala maghiara dintr-un municipiu gazduieste in prezent doar 100 de elevi, personalitatea ei juridica va trebui pastrata, urmand a se desfiinta alte unitati de invatamant romanesti, cu un numar probabil mai mare de elevi.
Aceste fapte se petrec in situatia in care Uniunea Europeana reciama necesitatea infiintarii unitatilor mixte de invatamant, care asigura o mai buna integrare a minoritatilor in viata socio-culturala a majoritatii, respingandu-se ferm, la nivelul UE, segregationismul pe criteriul etnic.
Art. 36 alin. (7) : „Elevii apartinand minoritatii nationale care in localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a invata in limba lor materna, vor fi sprijiniti prin decontul transportului, ia cea mai apropiata scoala cu predare in limba minoritatii respective sau vor primi cazare, masa gratuita in internatul unitatii de invatamant cu predare in limba minoritatii respective in care sunt scolarizati”.
Prin acest articol, elevii apartinand minoritatilor nationale sunt discriminati pozitiv, intrucat articolul 70 alin. 3 si 4 prevede alt plan de decontare a cheltuielilor pentru elevii din Romania, indiferent de nationalitate, religie, rasa etc. Mai mult, putem ajunge la situatii oarecum aberante, in care statul roman va trebui sa asigure deplasarea pe o raza de 200 de km a unui elev maghiar, pentru ca acesta nu poate studia in limba sa materna.
Art 36 alin.(17): “In infiintarea de baza a unitatii de invatamant preuniversitar cu predare in limbile minoritatilor nationale, costul standard per elev si prescolar se calculeaza dupa un coeficient marit, pe baza factorilor de corectie, luand in considerare limba de predare. in cazul acestor unitati se tine cont de izolarea lingvistica, geografica si de numarul redus de elevi si prescolari. Acest coeficient de limba se aplica si unitatilor scolare romanesti aflate in aceeasi situatie.”
Acelasi drept colectiv legiferat pentru minoritati. Fara aceasta prevedere multe scoli cu predare in limba maghiara (majoritatea avand efective sub cifra de 200 elevi) nu vor putea sa se sustina financiar. Sustinerea financiara a unitatilor de invatamant romanesti din judetele Harghita si Covasna se poate face si fara a oferi aceleasi drepturi minoritatilor nationale.
Deak Andrei
