Lenea prelungeşte viața?
La 110 ani împliniÅ£i recent, Reginald Dean, născut în Tunstall pe 4 noiembrie 1902, este cel mai bătrân bărbat din Marea Britanie. TrăieÅŸte în Derbyshire din 1947, iar de-a lungul vieÅ£ii sale a fost martorul a două războaie mondiale, a fost preot în armata britanică ÅŸi învăţător timp de 10 ani, fiind căsătorit de 3 ori.Rugat să-ÅŸi dezvăluie secretul longevităţii, seniorul a mărturisit candid: lenea! MulÅ£i au crezut că e doar o glumă, însă studii recente vin să demonstreze că… un consum mic de energie poate să ne ajute să trăim mult ÅŸi bine. …Persoanele care nu prea se înghesuie să muncească ÅŸi care au oroare de exerciÅ£iile fizice bănuiau de multă vreme acest lucru, dar acum a fost confirmat de oamenii de ÅŸtiinţă: lenea prelungeÅŸte viaÅ£a!
Cei care se trezesc în zori ÅŸi sunt agitaÅ£i toată ziua îÅŸi pregătesc din tinereÅ£e mormântul, susÅ£ine dr. Peter Axt, expert în sănătate publică, citat de Daily Mail. El recomandă să lenevim jumătate din timpul nostru liber, în loc să ne căznim să mergem la sală ori să facem jogging… Dr. Peter Axt ÅŸi fiica sa, dr. Michaela Axt-Gadermann, au publicat o carte ("Bucuria Lenii: Cum s-o laÅŸi mai moale ÅŸi să trăieÅŸti mai mult") în care explică pe larg faptul că toÅ£i oamenii posedă o cantitate limitată de "energie vitală" ÅŸi că viteza cu care este consumată, determină precis speranÅ£a de viaţă a fiecărei persoane. Cei doi mai spun că activităţile care sunt mari consumatoare de energie, precum "trasul de fiare" într-o sală de forţă, accelerează îmbătrânirea ÅŸi fac organismul mai susceptibil la îmbolnăvire. "Un stil de viaţă mai relaxat este important pentru sănătate… Dacă ai o viaţă stresantă ÅŸi faci exerciÅ£ii fizice în exces, organismul produce hormoni care determină instalarea hipertensiunii", afirmă Axt-Gadermann. Ea a adăugat că una dintre diferentele-cheie între oamenii mai leneÅŸi ÅŸi cei hiperactivi este că organismele mai active produc mai mulÅ£i "radicali liberi" molecule instabile de oxigen despre care se crede că ar accelera îmbătrânirea.
Mai mult, "lenea este, de asemenea, importantă pentru un sistem imunitar sănătos pentru că celulele specializate în apărarea organismului sunt mai puternice în condiÅ£ii de relaxare decât în situaÅ£ii de stres". Iar în timpul relaxării ÅŸi metabolismul este mai lent, producându-se mai puÅ£ini radicali liberi. Atât Axt-Gadermann, 34 de ani, cât ÅŸi tatăl său, în vârstă de 65 de ani, au fost alergători de cursă lungă (fond), ceea ce le permite să susÅ£ină că vorbesc în cunoÅŸtinţă de cauză. Totodată, ei afirmă că râsul este o alternativă mai sănătoasă decât alergarea sau exerciÅ£iile fizice. În carte, cei doi cercetători mai spun că lenea este foarte bună ÅŸi pentru creier. Asta pentru că exerciÅ£iile fizice sau stresul duc la producerea unui excedent de cortizol, un hormon care vatămă neuronii provocând pierderi de memorie ÅŸi senilitate prematură. “Lenea nu e nimic altceva decât o obiÅŸnuinţă de a te odihni înainte de a obosi” spunea Jules Renard. Iar butada, foarte reuÅŸită, ar avea o mai mare aplicabilitate dacă societatea n-ar culpabiliza statul degeaba,fie el ÅŸi pe termen foarte scurt, întreÅ£inând totodată un veritabil cult al muncii asidue ÅŸi al activităţii fizice. Nota Bene:
Bătrânii noÅŸtrii spuneau despre o persoană leneşă: Ä‚sta trăieÅŸte 100 de ani ÅŸi uite… s-a dovedit că …poate aveau dreptate.Iar Robert A. Heinlein, scriitor american de literatură È™tiinÈ›ifico-fantastică, afirma si el că: „ progresul nu este realizat de către cei care se scoală devreme. Este realizat de oameni leneÈ™i care caută căi mai uÈ™oare pentru a realiza ceva.”
Lenea în viziunea unui general de armată! Helmuth Karl Bernhard Graf von Moltke (1800 – 1891) a fost un general prusac Șeful Statului Major General (Großer Generalstab) al armatei prusace È™i un mare strateg. Imediat după numirea în funcÈ›ie, a trecut la reforme, între care È™i modul de instruire È™i promovare a ofiÈ›erilor.În acest scop, i-a evaluat după două criterii: gradul de inteligență (de la proÈ™ti la inteligenÈ›i) È™i atitudinea față de muncă (de la leneÈ™i la harnici).În baza acestor criterii, au rezultat patru grupe / tipuri de ofiÈ›eri: OfiÈ›erilor din categoria A, proÈ™ti È™i leneÈ™i, le-a dat sarcini simple È™i repetitive. AceÈ™tia nu mai puteau înainta în cariera militară. Este posibil ca într-o bună zi să le vină o idee bună, dar mai important, nu creează probleme. Moltke considera că ofiÈ›erii din categoria B, inteligenÈ›i È™i harnici, erau obsedaÈ›i de micromanagement (se pierd în mărunÈ›iÈ™uri) È™i, prin urmare, sunt lideri de slabă calitate. Era posibilă o promovare, dar nu până la nivel de ofiÈ›eri de Stat Major. AceÈ™ti ofiÈ›eri dădeau certitudinea că ordinele vor fi îndeplinite la timp È™i întocmai, în toate detaliile. OfiÈ›erii din categoria C, proÈ™ti È™i harnici, erau consideraÈ›i periculoÈ™i. Moltke afirma că aceÈ™tia ar trebui să fie supravegheaÈ›i permanent, ceea ce este inacceptabil în armată. Deoarece ar fi putut crea probleme grave, greu de remediat, aceÈ™tia au fost scoÈ™i din armată. OfiÈ›erii din categoria D, inteligenÈ›i È™i leneÈ™i, erau cei pe care Moltke îi considera… cei mai potriviÈ›i pentru cele mai înalte funcÈ›ii de comandă. AceÈ™ti ofiÈ›eri erau suficient de inteligenÈ›i ca să È™tie ce trebuie făcut, dar È™i suficient de leneÈ™i, pentru a găsi cea mai uÈ™oară È™i simplă cale de a atinge obiectivul cerut. Este adevărat că lenea singură nu este productivă. Ea trebuie combinată cu inteligenÈ›a. Oamenii leneÈ™i È™i inteligenÈ›i au un avantaj în societate È™i sunt cei mai nimeriÈ›i pentru rolul de lider într-o organizaÈ›ie.
Lenea în viziunea unui comunist… O lucrare importantă care tratează subiectul este Le droit à la paresse: réfutation du droit au travail de 1848, scrisă de Paul Lafargue (1842 – 1911) în 1880 È™i tradusă pentru prima oară în română de Alexander Tendler, sub titlul… Dreptul la lene.
În esență, autorul arată că marii industriaÈ™i / patroni consideră că lenea nu este bună, deoarece muncitorii leneÈ™i le scad (patronilor) posibilitatea de a se îmbogăți tot mai mult. De aceea, prin publicitate, aceÈ™tia conving masele sa cumpere mai mult, astfel că, pentru a cumpăra mai mult, muncitorii vor munci mai mult, în final ajungând să fie epuizaÈ›i fizic È™i înglodaÈ›i în datorii. Concluzia autorului este că, dacă am munci mai puÈ›in fiecare dintre noi, am putea trăi toÈ›i mai bine, È™omajul ar scădea – iar nivelul de viață al populaÈ›iei s-ar îmbunătăți. Dar nu ar mai câÈ™tiga atât de mult patronii.
Nici celebrul BULA nu trebuie ignorat cand, la o lectie de "invatamant politic",a spus:"Tovarasi, adevarat, munca l-a facut pe om, dar nici lenea nu a omorat pe nimeni…!"
