Leonard Velcescu: Columna lui Traian, o carte de identitate care trebuie să dăinuie
Asociaţia pentru Identitate Culturală (AICC) a aniversat vineri seara, la sala ArCuB, 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a unuia dintre cele mai importante monumente ale antichităţii europene: Columna lui Traian.
Despre importanÅ£a evenimentului a vorbit cercetătorul Leonard Velcescu, doctor în istoria artei cu teza "Dacii în sculptura romană. Studiu de iconografie antică", susÅ£inută în anul 2000 la Sorbona ÅŸi EPHE (Paris) ÅŸi premiată în 2012 de Academia Română. "Anul acesta se împlinesc exact 1900 de ani de când a fost inaugurată Columna lui Traian. Forul lui Traian a fost inaugurat în 112, iar Columna un an mai târziu, în 113. (…) Columna lui Traian e cam tot ce a mai rămas din Forul lui Traian", a arătat Velcescu subliniind că monumentul a reprezentat sursă de inspiraÅ£ie pentru artiÅŸti renumiÅ£i – Rafael, Michelangelo, Bernini, Rubens.
Totodată el a pledat pentru ''integrarea'' celor mai importante monumente în societatea actuală ÅŸi a comparat Columna cu ''o carte de identitate care trebuie să dăinuie''. "Toate aceste monumente importante, care ne privesc ÅŸi pe noi în mod direct, trebuie integrate în societatea noastră actuală, ca o moÅŸtenire culturală, ele reprezintă identitatea noastră. Acest monument inestimabil să nu fie uitat, să fie studiat în ÅŸcoală, de către studenÅ£i, istorici, istorici de artă, sculptori, pentru ca acest monument să fie tot timpul viu în spiritele ÅŸi cărÅ£ile noastre. Este ca un fel de carte de identitate care trebuie să dăinuie cât vom exista", a spus Leonard Velcescu. În opinia prof.univ.dr. Ion Coja, faptul că Traian a simÅ£it nevoia să ridice acest monument, deosebit de important ÅŸi semnificativ, arată printre altele ÅŸi preÅ£uirea aparte a romanilor faţă de Dacia. "Dacii au fost cuceriÅ£i destul de greu, în comparaÅ£ie cu mersul triumfal al cuceririlor romane (…). Romanii au ÅŸtiut să-ÅŸi respecte adversarii, au ÅŸtiut să le arate preÅ£uirea lor, deopotrivă prin Columna lui Traian, prin Tropaeum Traiani de la Adamclisi, care ÅŸi acela este este un monument deosebit al antichităţii, fără pereche ÅŸi acela, precum ÅŸi prin statuile acestea de daci care, încă nici azi nu înÅ£elegem de ce sunt aÅŸa de multe, de mari ÅŸi de frumoase. E un mesaj subtil pe care îl transmit ÅŸi pe care încă nu l-am descifrat noi", a evidenÅ£iat Coja. Sensul major al Columnei lui Traian este, după părerea profesorului Ion Coja, respectul roman faţă de adversarii săi. "Au avut o calitate pe care nu au mai avut-o alÅ£i cuceritori, ÅŸi anume aceea că au ÅŸtiut să colaboreze cu băştinaÅŸii, cu autohtonii. Tocmai de aceea, o bună vreme romanii erau aÅŸteptaÅ£i să vină (…), pentru că aduceau o îmbunătăţire a vieÅ£ii", a explicat vorbitorul. El a mai evidenÅ£iat faptul că Dacia a fost cucerită în momentul de maximă expansiune, de maxim prestigiu al Romei, lucru care explică de ce cuvântul romanus s-a păstrat numai la români. "Pentru că, mai târziu, după retragerea aureliană, în sec.IV-V, prestigiul numelui de romanus a scăpătat. Deci celelalte popoare romanice au asistat la decăderea imperiului roman, pe când daco-romanii, în nordul Dunării, nu au mai asistat la acest spectacol neplăcut ÅŸi au rămas cu amintirea falnică a romanilor de pe vremea lui Traian", a remarcat Ion Coja. Nu în ultimul rând, profesorul Coja s-a referit la numele lui Traian care s-a păstrat în tradiÅ£ia românilor. Prezent la manifestare, viceprimarul Capitalei, Dan Darabont, a spus că evenimentul este un pretext binevenit de a aduce în atenÅ£ia cât mai multor oameni că istoria dacilor ÅŸi a romanilor. "Nu se spune nimic, în istoria pe care o cunoaÅŸtem ÅŸi am învăţat-o la ÅŸcoală, despre rolul dacilor în imperiul roman timp de câteva sute de ani, nu se spune nimic despre faptul că la vremea primului război daco-roman, majoritatea Daciei era deja creÅŸtinată de către Apostolul Andrei, nu se spune nimic despre faptul că a apărut o limbă, sau exista dinainte poate, o limbă unitară pe o suprafaţă mai mare decât a actualei Românii. (…) Sunt câteva întrebări la care, cred eu, ar trebui să avem curajul să căutăm niÅŸte răspunsuri, dincolo de gândirea care ne-a fost formată prin educaÅ£ia materialist-dialectică ÅŸi să facem mai mult apel la intuiÅ£ie ÅŸi la logică", a susÅ£inut Darabont. Evenimentul a continuat cu proiectarea unor filme documentare realizate despre Columna lui Traian, un recital al pianistei Sânziana Mircea ÅŸi proiectarea filmului "Decoding Dacia". Anul acesta, pe 12 mai, s-au împlinit 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a unuia dintre cele mai importante monumente ale antichităţii europene: Columna lui Traian. Columna este o preÅ£ioasă cronică vizuală a războaielor daco-romane (101-102, 105-106 d.Hr) ÅŸi un izvor de mare însemnătate pentru cunoaÅŸterea istoriei naÅ£ionale.
Totodată el a pledat pentru ''integrarea'' celor mai importante monumente în societatea actuală ÅŸi a comparat Columna cu ''o carte de identitate care trebuie să dăinuie''. "Toate aceste monumente importante, care ne privesc ÅŸi pe noi în mod direct, trebuie integrate în societatea noastră actuală, ca o moÅŸtenire culturală, ele reprezintă identitatea noastră. Acest monument inestimabil să nu fie uitat, să fie studiat în ÅŸcoală, de către studenÅ£i, istorici, istorici de artă, sculptori, pentru ca acest monument să fie tot timpul viu în spiritele ÅŸi cărÅ£ile noastre. Este ca un fel de carte de identitate care trebuie să dăinuie cât vom exista", a spus Leonard Velcescu. În opinia prof.univ.dr. Ion Coja, faptul că Traian a simÅ£it nevoia să ridice acest monument, deosebit de important ÅŸi semnificativ, arată printre altele ÅŸi preÅ£uirea aparte a romanilor faţă de Dacia. "Dacii au fost cuceriÅ£i destul de greu, în comparaÅ£ie cu mersul triumfal al cuceririlor romane (…). Romanii au ÅŸtiut să-ÅŸi respecte adversarii, au ÅŸtiut să le arate preÅ£uirea lor, deopotrivă prin Columna lui Traian, prin Tropaeum Traiani de la Adamclisi, care ÅŸi acela este este un monument deosebit al antichităţii, fără pereche ÅŸi acela, precum ÅŸi prin statuile acestea de daci care, încă nici azi nu înÅ£elegem de ce sunt aÅŸa de multe, de mari ÅŸi de frumoase. E un mesaj subtil pe care îl transmit ÅŸi pe care încă nu l-am descifrat noi", a evidenÅ£iat Coja. Sensul major al Columnei lui Traian este, după părerea profesorului Ion Coja, respectul roman faţă de adversarii săi. "Au avut o calitate pe care nu au mai avut-o alÅ£i cuceritori, ÅŸi anume aceea că au ÅŸtiut să colaboreze cu băştinaÅŸii, cu autohtonii. Tocmai de aceea, o bună vreme romanii erau aÅŸteptaÅ£i să vină (…), pentru că aduceau o îmbunătăţire a vieÅ£ii", a explicat vorbitorul. El a mai evidenÅ£iat faptul că Dacia a fost cucerită în momentul de maximă expansiune, de maxim prestigiu al Romei, lucru care explică de ce cuvântul romanus s-a păstrat numai la români. "Pentru că, mai târziu, după retragerea aureliană, în sec.IV-V, prestigiul numelui de romanus a scăpătat. Deci celelalte popoare romanice au asistat la decăderea imperiului roman, pe când daco-romanii, în nordul Dunării, nu au mai asistat la acest spectacol neplăcut ÅŸi au rămas cu amintirea falnică a romanilor de pe vremea lui Traian", a remarcat Ion Coja. Nu în ultimul rând, profesorul Coja s-a referit la numele lui Traian care s-a păstrat în tradiÅ£ia românilor. Prezent la manifestare, viceprimarul Capitalei, Dan Darabont, a spus că evenimentul este un pretext binevenit de a aduce în atenÅ£ia cât mai multor oameni că istoria dacilor ÅŸi a romanilor. "Nu se spune nimic, în istoria pe care o cunoaÅŸtem ÅŸi am învăţat-o la ÅŸcoală, despre rolul dacilor în imperiul roman timp de câteva sute de ani, nu se spune nimic despre faptul că la vremea primului război daco-roman, majoritatea Daciei era deja creÅŸtinată de către Apostolul Andrei, nu se spune nimic despre faptul că a apărut o limbă, sau exista dinainte poate, o limbă unitară pe o suprafaţă mai mare decât a actualei Românii. (…) Sunt câteva întrebări la care, cred eu, ar trebui să avem curajul să căutăm niÅŸte răspunsuri, dincolo de gândirea care ne-a fost formată prin educaÅ£ia materialist-dialectică ÅŸi să facem mai mult apel la intuiÅ£ie ÅŸi la logică", a susÅ£inut Darabont. Evenimentul a continuat cu proiectarea unor filme documentare realizate despre Columna lui Traian, un recital al pianistei Sânziana Mircea ÅŸi proiectarea filmului "Decoding Dacia". Anul acesta, pe 12 mai, s-au împlinit 1900 de ani de la inaugurarea, la Roma, a unuia dintre cele mai importante monumente ale antichităţii europene: Columna lui Traian. Columna este o preÅ£ioasă cronică vizuală a războaielor daco-romane (101-102, 105-106 d.Hr) ÅŸi un izvor de mare însemnătate pentru cunoaÅŸterea istoriei naÅ£ionale.
Sursa: AGERPRES
