Liberalul Valeriu Stoica încă o schimbare de mesaj – spulberă globalizarea și slăvește identitatea națională a popoarelor
La fostul ministru al Justiției și mare lider PNL, Valeriu Stoica, cunoscut prin multe lucruri care au marcat negativ evoluția țării (dezincriminarea bancrutei frauduloase, pensiile speciale etc., a apărut o schimbare de mesaj. Acesta considerat unul dintre cei mai importanți ideologi al dreptei de după 1990, fostul președinte liberal Valeriu Stoica dă un alt semnal pe scena politică, desființînd pur și simplu, într-o analiză, fenomenul globalizării și clamînd importanța identității naționale a popoarelor europene.
„Globalism nu înseamnă europenism”, ne atrage atenția fostul ministru. În cîrca fenomenului globalizării, din ultimele decenii Stoica plasează unele dintre cele mai grave probleme ale omenirii: impunerea inutilă de către vestici a politicilor de mediu – nerespectate de jumătate din planetă –, neglijarea înarmării în numele pacifismului, protejarea marilor companii în dauna celor mici și mijlocii și, mai ales, afectarea identităților naționale ale statelor occidentale.
„Cu bună-credință sau cu naivitate, ceea ce uneori poate să fie același lucru, gînditori, activiști și oameni politici s-au întrecut în a proclama globalizarea ca întruchipare și condiție a păcii și a prosperității. Tocmai specialiștii în teoriile diversității par să nu fi înțeles că în mintea altora este altceva decît în mintea lor. Această neînțelegere explică de ce, în Statele Unite și, mai ales, în UE, au fost elaborate politici riguroase pentru protecția mediului, în timp ce în China, în Rusia și în multe alte țări constrîngerile de acest tip au fost afișate numai în scop propagandistic sau pur și simplu au fost ignorate.
Tot astfel, regulile pentru descurajarea faptelor anticoncurențiale săvîrșite de marile companii au fost aplicate în mod mecanic în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii. Consecința a fost creșterea nesustenabilă a costurilor de producție și ieșirea de pe piață a multor agenți economici, în avantajul concurențial al întreprinderilor din alte țări care nu și-au impus asemenea reguli.
Mai grav, pacifiștii urcați pe valul globalismului au descurajat punerea în operă a strategiilor de securitate și de apărare în lumea euroatlantică, în timp ce alți competitori globali au făcut cheltuieli uriașe pentru producția de arme și de echipamente militare.
Reacțiile împotriva globalismului sînt firești, dar ele au fost folosite în mod pervers pentru a pune semnul egalității între globalism și europenism.
Confuzia este foarte periculoasă, deoarece se încearcă pe această cale discreditarea construcției europene. Or, acest proiect politic instituțional a fost gîndit nu pentru disoluția identităților naționale, ci pentru conservarea lor într-o structură politică europeană.
Supraviețuirea identităților naționale nu este posibilă decît dacă, în și prin acestea, se alcătuiește și se consolidează identitatea europeană.
”Globalismul, o aglomerare de abstracțiuni inaptă să întemeieze o construcție instituțională”
Globalismul este o aglomerare de abstracțiuni, adică o ideologie inaptă să întemeieze o construcție instituțională. Europenismul este o gîndire de peste două secole, cu rădăcini în două milenii de istorie politică și culturală, care a dat naștere unei construcții concrete: Uniunea Europeană.
Dialogul dintre europenism și alte tipuri de gîndire regională, iar nu globalismul, este calea care poate duce la înțelegerea alterităților, adică a diferențelor din mintea celuilalt. Numai astfel apare șansa construirii unor punți de comunicare culturală și de cooperare economică. Realizarea acestei șanse depinde de reciprocitatea acceptării diferențelor. Acceptarea celuilalt este firească numai dacă acceptarea este reciprocă.
Ideea de reciprocitate, născută pe tărîmul schimburilor comerciale cu cîteva mii de ani în urmă, a devenit, de la Aristotel încoace, un principiu moral cu vocație universală. Dar nu orice vocație se realizează. Nimeni nu poate ști cînd vocația universală a reciprocității va deveni o realitate pentru toți competitorii jocului global pe teren politic și economic. Pînă atunci, fiecare trebuie să fie atent la ceea ce este în mintea celuilalt” scrie fostul președinte al PNL în revista Dilema veche. (V.T.)
