LIBRIS aduce cartea, noi o rasfoim
Lumina zilei – Graham Swift
Swift este, fara indoiala, unul dintre cei mai titrati scriitori britanici, printre cei mai apreciati romancieri contemporani. Ecranizarile unora din cartile sale si traducerea lor in peste treizeci de limbi sunt marturia artei de narator pe care o pune la treaba in peste 7 romane.
„Lumina zilei” – aparut la Polirom,? este unul din ele, mascat sub aparentele unei povestiri politiste al carei erou nu se deosebeste prea mult de protagonistii din romanele consacrate ale genului. Acelasi tip intre doua varste, fost politist, in prezent detectiv particular la dispozitia clientilor dornici sa faca lumina prin trecuturi tulburi, crime pasionale, disparitii misterioase. Pus pe urmele unei astfel de istorii de care sunt pline cotloanele neluminate ale orasului, detectivul nostru – George Webb – duce cu sine pe teren o istorie personala din cele mai traumatizante. Nu este nici copoiul blazat Marlowe, mare crai si expert in tehnicile de abordare a damelor, nici o bruta care si-a facut stagiul de animalitate in politie si acum isi exerseaza talentul pe cont propriu, impenetrabil la gloante sau la avansurile pe care i le face viata sub chipul unor femei fatale. Detectivul George este abandonat de autorul Swift intr-un mecanism narativ complicat, care ii solicita deopotriva calitatile de investigator, dar si competentele umane, adesea neglijate de autorii de personaje de justitiari perfecti.
Frazele de care se folosesc toti eroii romanului pentru a comunica sunt extrem de scurte. Adesea nu rostesc mai mult de doua cuvinte. Aparenta saracie a limbajului, redus la maximum, este compensata de densitatea intamplarilor. Care se petrec simultan in varii decoruri ale orasului si in intimitatea eroului, urmarit de istoria personala de care nu se poate ascunde. O va lamuri si accepta in timp ce va dezlega enigma pentru rezolvarea careia fusese angajat. O dubla reusita si o naratiune extrem de curgatoare.
Burghezia romana – Stefan Zeletin
Preumblarea prin Evropa la studiul filosofiei a lui Stefan Zeletin a fost incununata cu doctoratul magna cum laude obtinut in 1912 la Universitatea din Erlangen, Germania. Desi dedicata idealismului, teza nu i-a incomodat pertinenta analizei si limpezimea severa o ochiului cu care a scrutat nasterea burgheziei in Romania si „rolul ei istoric”, dupa cum spune subtitlul cartii. Perindarea pe la Paris, Berlin, Leipzig, Oxford, i-a asigurat reputatului profesor materialul necesar unei analize comparate a ascensiunii clasei burgheze in societatea europeana in ansamblul ei. Cartea ramane si astazi un model de intelegere a istoriei si de analiza a evolutiei economice si sociale a societatii romanesti, la fel de necesara ca la data aparitiei sale, in haosul ce a urmat primului razboi mondial.