LIBRIS aduce cartea, noi o rasfoim
Florence a Arabiei – Christopher Buckley
Editura Humanitas lanseaza cartea reputatului satirist politic american in colectia „Rasul lumii”. Nu va lasati, insa, inselati de eticheta humanitara, aplicata gresit si nedrept, dupa parerea mea. Romanul n-are nimic de-a face cu suratele sale dedicate amuzamentului facil ori binedispunerii intr-o dupa-amiaza ploioasa. Verva de care il infuzeaza autorul ei, unul dintre cei mai incomozi analisti ai situatiei politice din Statele Unite, este o tesatura subtire, ca marama islamista impusa femeilor de fundamentalisti. In spatele ei colcaie intreaga oroare a pedepselor aplicate de politia religioasa a mulahilor celor care incalca preceptele arabe, devenite draconice si inumane odata trecute prin interpretarea imamului. Florence este o americanca angajata la Departamentul de Stat, prinsa in paienjenisul veninos al intrigilor din lumea araba, cu care a venit in contact dupa un mariaj ratat cu un sot arab. Cand una din multele sotii ale printului tiranic al statului fictiv arab Wassabia ii moare in brate, se decide sa declanseze revolutia feminina in lumea araba.
Noua ipostaza de insurgenta o apropie astfel de figura tizului ei aproximativ, Lawrence al Arabiei, ofiterul englez care a schimbat fata – si soarta – Orientului Mijlociu. Asa cum genialul strateg T.E.Lawrence, care l-a fascinat pe istoricul Mircea Eliade, mizase pe triburile razlete si indisciplinate de beduini pentru a da lovitura de gratie Imperiului Otoman muribund, Florence, 90 de ani mai tarziu, ridica femeile la lupta impotriva tiraniei religioase intretinute de barbatii arabi. Ideea sa originala de a infiinta un post de televiziune panarab care satirizeaza si condamna pedepsele cu mutilarea, flagelarea, lapidarea ori decapitarea aplicate musulmanelor, mineaza autoritatea sefilor religiosi, asa cum inaintasul Lawrence arunca in aer podurile si trenurile turcilor.
Cartea este, de la un cap la altul, un dialog continuu, iar scenele cu impuscaturi, rapiri, atentate, se succed cu repeziciunea replicilor, tinute laolalta de un stil si un umor desavarsite.
Discursul urii – Andre Glucksmann
Autorul face parte dintre cei mai inzestrati filosofi ai noului val intelectual francez. Cartile sale – analize incisive, intr-un limbaj filosofic de cea mai inalta tinuta filosofica – au fost traduse imediat si la noi. Luciditatea si capacitatea speciala de anticipatie ale lui Glucksmann sunt puse din nou la treaba in aceasta ultima lucrare, care ne descopera terorismul international intr-una din cele mai infricosatoare fete ale sale. Marile puteri ale lumii nu mai sunt capabile sa mentina echilibrul terorii, cum reusisera pana in secolul XX. Ura – singurul motor al razboaielor izbucnite in toate colturile planetei, de la cele sfartecate de conflicte milenare pana la cele mai neasteptate locatii – se drapeaza cu cele mai bune intentii. Casus belli de care au nevoie anarhistii lumii moderne sunt femeia (dusmanul societatii masculine de la Elena din Troia incoace, daca nu chiar de la Eva), evreul (corupatorul omenirii) si Statele Unite ale Americii. Sunt chestionate masacre comise sub ochii nostri, cum ar fi macelarirea cecenilor ori tragica luare de ostateci de la Beslan semnate Vladimir Putin, precum si alte fapte atroce comise in lumea araba, asiatica ori din Lumea Noua.
In buna traditie a investigatiilor franceze, autorul nu omite clasicul indemn „Cherchez la femme!” si analizeaza o galerie de figuri feminine vinovate de puseurile razboinice ale barbatilor: Elena, Pandora, Antigona, Diotima.
Vifor Rotar
