Limba maghiară poate deveni OFICIALĂ în justiţie ?
Iata o intrebare care preocupa presa si ar trebui sa-i ingrijoreze pe toti politicienii: Limba maghiară poate deveni OFICIALÄ‚ în JustiÅ£ie? Daca un proiect de lege, cu o asemenea incarcatura a trecut prin una din camerele Parlamentului (Camera Deputatilor, ce pazeste Zgonea?) fără a fi dezbătut de plen, inseamna ca pe jumatate este promovat.
Marton Arpad ÅŸi Mate Andras au iniÅ£iat o propunere legislativă pentru punerea în aplicare a prevederilor art.9 al Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare. Proiectul stipulează că judecătorii ÅŸi procurorii stagiari pot da un test de competenţă lingvistică în limba unei minorităţi, iar dacă trec testul, "au prioritate în alegera posturilor de la judecătoriile în a căror rază minoritatea naÅ£ională respectivă are o pondere semnificativă".(!?) 
Mai mult, necunoaÅŸterea limbii unei minorităţi poate deveni un obstacol pentru cel care doreÅŸte să-ÅŸi exercite meseria într-o zonă în care minoritatea respectivă are o pondere semnificativă. "Pentru posturile vacante care necesită cunoaÅŸterea limbii unei minorităţi naÅ£ionale pot participa doar candidaÅ£ii care au susÅ£inut un examen de cunoaÅŸtere a limbii minorităţii naÅ£ionale respective", stipulează proiectul respectiv.În al treilea rând, cererile ÅŸi probele într-un dosar vor putea fi depuse ÅŸi în limba minorităţilor, iar cheltuielile de traducere ar urma să fie suportate de către bugetul de stat.
Propunerea a fost avizată negativ de către Guvern ÅŸi de către Consiliul Superior al Magistraturii. În punctul de vedere al CSM, se arată că România ÅŸi-a îndeplinit obligaÅ£iile asumate prin semnarea Chartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, întrucât fiecare cetăţean român are posibilitatea să se exprime direct în faÅ£a unui tribunal în limba maternă, prin intermediul unui interpret.De asemenea, prevederile proiectului exced limitele contituÅ£ionale.
Astfel, articolul 128 prevede că:
"(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
(2) Cetăţenii români aparÅ£inând minorităţilor naÅ£ionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faÅ£a instanÅ£elor de judecată, în condiÅ£iile legii organice.
(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreÅ£i sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiÅ£iei ÅŸi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaÅ£i.
(4) Cetăţenii străini, apatrizii si care nu înÅ£eleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoÅŸtinţă de toate actele ÅŸi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă ÅŸi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit."
Camera DeputaÅ£ilor nu este , însă, for decizional, Senatul având posibilitatea de a amenda sau de a respinge legea.
