Limba romani și limba turcă devin limbi oficiale de stat în spitalele din București, Buzău, Constanța și Craiova

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că este constituţională legea iniţiată de UDMR care vizează extinderea dreptului de folosire a limbii materne în instituţiile medicale şi în cele care prestează servicii sociale din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20%, anunţă UDMR, care salută decizia CCR, scrie News.ro preluat de Antena 3.

Actul normativ, care instituie obligativitatea folosirii limbii materne şi în spitalele şi centrele de asistenţă socială din localităţile unde populaţia minoritară depăşeşte 20%, dar include şi un nou prag alternativ, de cel puţin 5.000 de persoane, a fost contestat la CCR de către PNL, PMP şi USR, după ce a fost votat în unanimitate în Camera Deputaţilor.

„UDMR salută decizia CCR, de a respinge în unanimitate contestaţia depusă de PNL, PMP şi USR. Unul din mesajele transmise prin acest răspuns se referă la faptul că proiectul nostru de act normativ garantează egalitate în faţa legii, nu este discriminatoriu, iar obiecţiile partidelor de opoziţie sunt ireale”, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, miercuri, după decizia CCR.

„Prin acest caz s-a demonstrat, din nou, că maghiarii din România pot conta numai pe forțele proprii când este vorba despre aspecte care vizează în mod direct comunitatea. Iar UDMR poate avea numai un singur  partener: comunitatea maghiară din Transilvania”, a subliniat Kelemen Hunor, potrivit udmr.ro. Afirmația liderului UDMR este în mod evident lipsită de logică elementară, de vreme că proiectul inițiat de UDMR nu ar fi fost adoptat fără votul deputaților PSD, ALDE, PNL, USR, PMP și ai minorităților.

Ce anume prevede proiectul adoptat

Proiectul inițiat de UDMR a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 11 aprilie a.c., după ce în luna decembrie 2016 fusese adoptat tacit și de Senat (detalii aici).

Potrivit formei timise spre promulgare Președintelui Klaus Iohannis, după alineatul (5) al articolului 41 din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, cu modificările ulterioare, se introduce un nou alineat, alin. (6), cu următorul cuprins: „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul total al locuitorilor, fie numără cel puţin 5.000 de cetăţeni, prin grija autorităţilor administraţiei publice locale, instituţiile şi unităţile de asistenţă socială asigură şi personal cunoscător al limbii minorităţilor naţionale respective, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”.

Tot acest proiect modifică și Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările şi completările ulterioare, care se completează după cum urmează: La articolul 7, după litera l) se introduce o nouă literă, lit. m), cu următorul cuprins: ,,m) asigurarea în unităţile sanitare şi a personalului de specialitate de asistenţă medicală sau socială, după caz, cunoscător al limbii minorităţilor naţionale în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii minorităţilor naţionale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puţin 5000, cu respectarea celorlalte prevederi din fişa postului”.

Care vor fi implicațiile legii pentru românii din Transilvania

În fapt, adoptatea acestei prevederi legale constituie o nouă discriminare pozitivă inutilă la adresa comunității maghiare din România și va duce, printre altele, la epurarea etnică a românilor din unitățile spitalicești din Transilvania în general și din județele Covasna și Harghita în mod special. Etnicii maghiari din România se pot angaja în acest moment fără probleme în orice spital din România, fără ca legea să oblige vreun spital să-i anagajeze doar pentru că sunt maghiari și deci vorbitori de limba maghiară. Niciun etnic maghiar din România nu s-a plâns că nu a fost anagajat într-un spital din România pentru că este etnic maghiar sau pentru că știe limba maghiară la fel cum niciun pacient de etnie maghiară nu s-a plâns că nu este tratat în România pentru că nu există personal medical vorbitor de limba maghiară.

Aceast proiect se inspiră din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale care la art. 19 prevede faptul că „În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte” și din art. 108 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici „În unităţile administrativ-teritoriale în care persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale deţin o pondere de peste 20% unii funcţionari publici din serviciile care au contacte direct cu cetăţenii vor cunoaşte şi limba minorităţii naţionale respective”.

Aceste două articole de lege, împreună cu alte prevederi legale, au fost utilizate de UDMR pentru a-i epura etnic pe românii din administrația publică locală din zonele controlate de UDMR. Zeci de instituții publice din județele Covasna și Harghita, dar și din Transilvania în general, condiționează angajarea de cunoașterea limbii maghiare pentru absolut toate posturile scoase la concurs. Un caz foarte cunoscut este, spre exemplu, Primăria Miercurea Ciuc, în care absolut toate posturile sunt condiționate la angajare de cunoașterea limbii maghiare (detalii aici).

PSD și ALDE au oficializat limba romani în spitalele din București și din alte localități

Un alt efect al acestei legi, unul care nu a fost în mod evident luat în calcul de către PSD și ALDE atunci când au votat-o, este acela că limba romani va deveni limbă oficială de stat în spitalele din capitala României, București, dar și din alte câteva localități din țară. Asta pentru că în București locuiesc în mod oficial peste 23.900 de romi. Peste 5.000 de cetățeni români de etnie romă locuiesc și în Buzău, Cojasca (Dâmbovița), Craiova, Brăhăsești (Galați) sau Ploiești. Imediat ce această lege va fi promulgată de către Președintele Klaus Iohannis toți acești cetățeni români de etnie romă se pot prezenta la unitățile spitalicești vorbind doar în limba romani. Autoritățile publice locale sunt obligate acum, prin această lege, să asigure medici și asistente medicale vorbitori de limba romani.

În toate localitățile în care numărul cetățenilor români vorbitori de limba romani depășește 5.000 de locuitori, autoritățile locale au acum obligația să angajeze vorbitori de limba romani în unitățile spitalicești, în caz contrar primarii acestor localități putând fi acuzați de încălcarea legii și chiar de discriminare a cetățenilor români de etnie romă.

La fel, limba turcă devine limbă oficială de stat în municipiul Constanța, având în vedere faptul că numărul cetățenilor români vorbitori de limba turcă depășește 6.500. Primăria municipiului Constanța este obligată acum să angajeze medici și asistente vorbitori de limba turcă iar cetățenii români de etnie turcă se vor putea adrea personalului medical doar în limba turcă.

În mod ticălos, PSD și ALDE au votat un proiect de lege care stimulează o mare parte a cetățenilor români să nu vorbească limba oficială de stat. Proiectul inițiat de UDMR este în mod evident unul inspirat din propaganda șovină și profund antiromânească a UDMR, care militează activ pentru oficializarea limbii magiare în Transilvania.

Partidul Social Demorat (PSD), condus de Liviu Dragnea, și Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE), condus de Călin Popescu-Tăriceanu, fac jocul Budapestei și pun în practică chiar strategia Ungariei creionată în proiectul „Trianon 100” prin care Ungaria face propagandă împotriva României (detalii aici). Limba turcă și limba romani devin acum „de facto” limbi oficiale de stat în România de vreme ce instituții publice ale statului român sunt acum obligate legal să angajeze personal medical vorbitor de limba turcă sau romani pentru a interacționa chiar cu cetățenii români, care au acum posibilitatea să se adrese cadrelor medicale și în altă limbă decât limba oficială de stat în România, limba română. Această lege va impune criteriul etniei în dauna citeriului profesional. 

http://www.dantanasa.ro