LUCRURI CARE VOR DISPĂREA SAU SE VOR SCHIMBA RADICAL
Deşi astăzi suntem încă obişnuiţi cu ele, mai curând sau mai târziu ele vor fi altfel! Este bine să ne adaptăm de acum, să acceptăm ideea că ele sunt în curs de dispariţie / schimbare – poate nu la fel de repede în toate regiunile lumii.
1. Oficiile poştale
Trebuie să fim pregătiţi pentru o lume fără oficii poştale.
În majoritatea ţărilor, serviciile poştale clasice (susţinute de stat) sunt atât de adânc împotmolite în probleme financiare încât nu se întrevăd modalităţi ca ele să fie susţinute pe termen lung.
Firmele private, de genul „FedEx” şi „UPS”, asigură transportul şi distribuirea coletelor pe plan naţional şi mondial, cu un profit uriaş, având fiecare câteva sute de mii de salariaţi. Ele se vor dezvolta şi ramifica, utilizând cele mai moderne mijloace de difuzare.
Deocamdată poşta „de stat” are încă, în majoritatea statelor, un statut protejat.
Prin lege, este garantată şi responsabilă pentru comunicaţia poştală.
Bonul de trimitere/primire are valoare legală de dovadă, şi dacă trimiterea se pierde pe drum poşta poate fi trasă legal la răspundere.
2. Cecul
Ţări avansate, ca de ex. Marea Britanie, se pregătesc deja să desfiinţeze cecurile (ca formă de plată) în următorii câţiva ani.
Aceasta din cauza costurilor mari ale procesării cecurilor.
Ele vor fi înlocuite în întregime de carduri din plastic şi de tranzacţiile online.
3. Ziarele
Sub forma tipărită, tirajul ziarelor este într-o scădere dramatică.
Deja câteva cotidiene mari au renunţat la versiunea tipărită.
Tendinţa este tot mai marcată.
Tânăra generaţie pur şi simplu nu citeşte ziarul – ei preferă (dacă mai citesc vreun ziar) versiunea online.
Acum editorii de ziare şi reviste caută o alianţă cu Apple, Amazon şi cu companiile majore de telefonie mobilă pentru a dezvolta un model de abonamente cu plată care să le salveze profiturile.
4. Cartea
Am discutat cu cineva care mi-a declarat că nu va renunţa niciodată la cartea tipărită, la senzaţia de a ţine cartea în mână şi de a-i răsfoi paginile.
Aşa credeam şi eu până când am accesat nişte librării online (librării virtuale) unde am văzut că pot citi gratuit chiar un capitol întreg de previzualizare înainte de a cumpăra. Iar preţul era sub jumătate din cel al unei cărţi tipărite! Şi, culmea, m-am obişnuit foarte repede cu „e-book”-ul sau „rama digitală” şi practic am uitat că nu mai ţin în mână o carte ci un „gadget”.
5. Telefonul fix
Deşi la acest capitol părerile sunt încă împărţite, multă lume a ajuns deja la concluzia că poate renunţa la telefonul fix, păstrând numai unul sau două telefoane mobile. Excepţie vor face, poate, familiile numeroase care efectuează zilnic un număr mare de convorbiri locale. Însă mulţi păstrează telefonul fix doar din obişnuinţă.
6. Muzica
Este un capitol mai complicat şi mai neclar al schimbărilor.
Se spune că „industria muzicii” se află în mijlocul unui proces de moarte lentă, impregnat de descărcările ilegale, de lăcomia şi corupţia mediilor implicate, de dificultatea muzicii inovative în a ajunge la ascultătorii care o aşteaptă. Marile „mărci” (labels) şi firmele de radio se „auto-distrug”; aproape jumătate din ce se cumpără azi reprezintă „bucăţi de catalog”, deja cunoscute de marele public. Mai multe pot fi aflate din cartea „Appetite for Self-Destruction” de Steve Knopper şi documentarul video „Before the Music Dies.”
7. Televiziunea
Şi televiziunea trece prin transformări dramatice.
Reţelele de TV prin cablu au venituri tot mai mici, clienţii se împuţinează fiindcă mulţi preferă să privească TV-ul şi filmele direct de pe computere.
Pe de altă parte, companiile de televiziune – pentru a rămâne profitabile – îşi scad cheltuielile, în dauna calităţii programelor difuzate şi crescând până la limite uneori greu de suportat cantitatea de publicitate.
Răspunsul se pare că vine tot de la continentul american.
Aşa cum în urmă cu o jumătate de secol americanii au lansat televiziunea prin cablu, acum tot ei propun înlocuirea (sau suplimentarea) ei cu ceea ce s-ar putea denumi „televiziune la comandă”.
Exemplul tipic este „Netflix”.
Cum funcţionează?
Un abonament de $10.15 lunar are două componente:
(a) DVD-uri – care se trimit prin poştă – şi
(b) livrare de programe / filme – prin vizionare directă („streaming”).
Totul fără reclame, fără „rating”, la calitate maximă.
Clientul are nevoie doar de un DVD-player pentru componenta (a) şi de un PC cu Windows instalat pentru componenta (b).
Clientul cere ceea ce doreşte, costul celor mai multe comenzi este inclus în abonament (suplimentar, contra cost, se pot comanda jocuri, programe speciale etc.). Sună bine?
8. Proprietatea (posesia)
Ideea de proprietate va suferi şi ea modificări.
Astăzi suntem obişnuiţi să fim posesorii unui PC cu hard-drive-ul lui pe care avem stocate documente, imagini, muzică, filme etc. Ele se află în proprietatea fiecăruia dintre noi, pot fi accesate folosind un software adecvat şi copiate, stocate pe medii ca CD-uri, DVD-uri, HDD-uri sau memorii externe. Suntem „proprietarii” lor.
Dar ce ne propun Apple, Microsoft şi Google?
Sunt în curs de finalizare ultimele „cloud services” (nu am găsit un termen potrivit în limba română).
Asta înseamnă că sistemul Dv de operare va fi organic legat de internet.
Dacă daţi clic pe o icoană, se va deschide ceva din „norul” internetului. Iar dacă veţi salva un fişier, acesta va fi stocat tot în acest „nor”.
Desigur, veţi plăti un abonament lunar furnizorului de „cloud”.
În această lume virtuală, avantajul va fi că veţi putea accesa cărţile sau muzica Dv de pe orice calculator, laptop sau dispozitiv mobil, oriunde v-aţi afla.
Aceasta este partea „bună” a lucrurilor.
Dar, pe de altă parte, întrebarea firească este: cât de stabil va fi acest întreg edificiu? Dacă, la un moment dat, totul va dispărea?
Scepticii vor prefera să se deplaseze până la raftul cu albume foto, la biblioteca unde îşi păstrează cărţile sau să insereze în calculator CD-ul dorit.
În concluzie, cloud-ul îşi are rostul lui, dar şi limitele lui. Probabil nu va înlocui complet niciodată „proprietatea” şi „controlul” pe care le oferă un suport de informaţie local.
În final, o mică remarcă: calculatoarele „mainframe” de acum 30-40 de ani mergeau într-un fel pe aceeaşi idee, că utilizatorul nu are nevoie decât de un „terminal” care să-i dea acces la resursele şi „inteligenţa” unui „server” mamut central.
Cât de bine a rezistat modelul acela s-a văzut odată ce au apărut primele calculatoare personale.
9. Intimitatea
Iată un concept în curs de dispariţie!
Se înmulţesc camerele de luat vederi pe străzi, în magazine, în clădiri şi chiar încorporate în calculatorul, laptop-ul sau mobilul Dv.
Ca rezultat, veţi putea fi sigur că 24 de ore din 24 „ei” (adică cei interesaţi, cei care vă urmăresc) vor şti cine sunteţi, unde vă aflaţi şi ce faceţi.
Vor fi ajutaţi în mod decisiv de sistemul GPS şi de programul „Google Street View”. Una din consecinţele benefice (sau cel puţin inofensive) ar fi că „ei” vă vor putea construi un „profil” cât mai fidel, care să reflecte obiceiurile Dv şi astfel să vă ofere produse / servicii conforme acestui profil.
În ce priveşte alte consecinţe posibile, puteţi să le imaginaţi singuri.
Sa mai trecem in revista si:
- &1. Pensiile, căci varsta de pensionare va fi mai mare decat speranta de viata. Cine nu are noroc, inseamna, dupa cum spune presedintele Johannis, ca are GHINION.
- &2. Scrisul de mana, căci urmatoarele generatii nu vor mai scrie, si nu vor mai invata asta la scoala.
- &3. Invatamantul, care se va eficientiza, se vor pregati cadre dedicate unor activitati, restul vor fi reciclati ca biomasa.
- &4. Sexul biologic, care se va inlocui cu sexul virtual, de aceea a aparut in acte al treilea sex, homosexuali in functii importante de decizie.
- &5. Omul biologic, care va fi considerat ca fiinta cea mai distrugatoare de pe Terra, si va fi pastrat in putine exemplare in rezerva
* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *
Pentru încheiere, aş menţiona că singurul lucru care nu va putea fi schimbat sunt „Amintirile” Dv.
Dar aici îşi va spune cuvântul „Alzheimer” !
