Luna AUGUST in calendarul popular (I)
Luna august este luna care incheie ciclul calendaristic al lunilor de vara. Acum vara „se petrece” si intreaga natura se pregateste de toamna. Si oamenii resimt aceste schimbari si se adapteaza prin obceiuri si superstitii noului anotimp ce va sa vina: toamna.
Denumirea populara a acestei luni este „Gustar” vine de la faptul ca, in aceasta perioada, se coc si se gusta cele mai multe fructe.
“Luna august este a sasea in calendarul roman cu inceput de an la 1 martie si luna a opta in calendarele iulian si gregorian cu inceput de an la 1 ianuarie. Din anul 8 I. H., cand luna a sasea a anului (Sextilis) devine luna a opta, poarta numele imparatului roman Augustus. In graiul romanesc luna august se numea, zonal: August, Augustru, Maselariu, Gustar (gustatul ritual al boabelor de struguri), Secerar (luna secerisului) si altele.
Fiind o perioada a anului incarcata cu numeroase si importante activitati economice ce se cereau a fi implinite la timp si cu mare rapiditate (secerisul, intretinerea culturilor, coasa a doua a fanului), luna august are un numar relativ mic de sarbatori (Ziua Ursului, Macaveii, Probejenie, Santamarie Mare, Santion de Toamna).
Pana la 14 august, credinciosii tin Postul Adormirii Maicii Domnului. In afara celor patru posturi de peste an (Craciun, Pasti, Sanpetru si Santamarie), se tineau posturi si mai severe, asa-numitele posturi negre, pentru casatoria fetelor, vindecarea unor boli grele. Un post negru, cu suprimarea totala a alimentatiei timp de 7 zile, cate o zi in 7 saptamani la rand, se tinea pentru dovedirea si pedepsirea raufacatorilor: hoti, talhari. Persoana care tine postul negru, de obicei o femeie iertata, se autoizola intr-o camera intunecoasa si petrecea timpul in deplina curatenie trupeasca si sufleteasca (Moldova de Nord, Bucovina). Post negru se tinea, uneori, si in zilele de vineri si miercuri pentru sanatatea si prosperitatea familiei (Muntenia, Oltenia)”, povesteste profesorul si etnologul, Ion Ghinoiu, in cartea sa „Credinte populare, traditii, semne”.
