Luna Noiembrie in credinta populara
Traditia populara numeste luna noiembrie „Brumar” sau „Promorar”. Motivul este evident – intensificarea acestor fenomene (bruma si promoroaca). In unele balade apare chiar si un personaj care, sarutand florile, le face sa se ofileasca.
Pe langa acestea insa, noiembrie este denumita si luna vinurilor („Vinar” sau „Vincer”), care incep sa se limpezeasca in butoaie. Pregatirile pentru iarna incepute in luna octombrie se intensifica in noiembrie, luna sfarsitului de toamna.
Credinte populare, traditii, semne?
Asa cum ii indica numele, noiembrie este a noua luna dintr-un vechi calendar cu inceput de an la 1 martie. Denumirile populare ale lunii anunta timpul caderii brumelor groase si promoroacei (Brumar, Brumarul Mare, Promorar) sau vremea fermentarii si limpezirii vinurilor in butoaie. In sate incepeau acum sezatorile si se intensificau pregatirile pentru iarna.
Luna adaposteste numeroase sarbatori precrestine, multe dedicate lupului, totem al getodacilor (Filipii de Toamna, Ziua Lupului, Filipul cel Schiop, Noaptea Strigoilor), si crestine: Cosmadinul, Mosii de Arhangheli, Lasatul secului de Craciun, Ovidenia, Santandrei.
Sarbatoare cu data fixa la 1 noiembrie, Cosmadin este contopirea numelor sfintilor crestini Cosma si Damian. Acestia ar fi fost medici care vindecau bolnavii fara bani, de unde le-a ramas si numele de „Sfinti doctori fara de arginti". In ziua de Cosmadin, timp ritual favorabil pentru practicile de medicina populara, cei doi sfinti erau invocati in descantecele de lingoare (febra tifoida) si de raul copiilor (epilepsia). Sarbatoarea a fost atestata in Moldova, Bucovina, Transilvania si Banat.
Sarbatorile traditionale ale lunii noiembrie
Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil – Napustitul aretilor (8 Noiembrie) – Sfintii Arhangheli sunt ingeri cu aripi si sabii care iau sufletele oamenilor atunci cand acestia mor si le conduc pe lumea cealalta, in rai sau in iad, in functie de pacatele fiecaruia. Sf. Arhanghel Mihail este mai des intalnit in traditiile romanesti. El este cel care ia sufletele oamenilor, stand la capatul bolnavului daca acesta va muri si la picioare, daca acesta va scapa de boala si va continua sa traiasca. Din cauza faptului ca este mai tot timpul plecat, Sfantul nu sta in Rai decat de Vinerea Mare si de Paste.
Dupa o legenda, Mihail ar fi fost initial un om simplu, casatorit cu o fata frumoasa pe nume Stancuta. Dupa casatorie insa, fata s-a transformat intr-o femeie rea, iar pentru rabdarea pe care Mihail ar fi avut-o fata de aceasta, Dumnezeu l-a facut sfant. Se zice si ca sfantul si-ar fi pierdut un ochi in timpul unor certuri cu Stancuta. De aceea, moartea ar fi pe jumatate oarba, luand si sufletele unor oameni mai tineri.
Tot in aceasta zi se amesteca berbecii (aretii) cu oile, in scopul imperecherii. Se pregateste si o turta („turta aretilor”) care se arunca intre oi si daca aceasta cade cu fata in sus, este un semn ca oilor le va merge bine atunci cand vor fata.
Sf. Mina – Sarbatoarea talharilor (11 Noiembrie) – Sf. Mina este protectorul celor carora le sunt furate diverse lucruri. De aceea, in aceasta zi fetele si femeile se duc la biserica si aprind lumanarile la celalalt capat, pentru ca in acest fel sa se intoarca lucrurile pierdute, dar si dragostea flacailor.? Sf. Mina este si cel care ii apara pe calatori de hoti.
Martinii de Toamna (12-14 Noiembrie)? – Ca si Martinii de Iarna si Martinii de Toamna se celebreaza timp de 3 zile, ca patroni ai ursilor si pentru protectia vitelor impotriva lupilor. Cele doua sarbatori se gasesc la 40 de zile dupa si respectiv inaintea Craciunului.
Lasatul Secului de Craciun (13 Noiembrie) – De Lasatul Secului, familiile petreceau cu multa mancare si bautura si se tragea cu pusca. Sarbatoarea (Sf. Ioan Milostivul) era tinuta si pentru a se proteja vitele de serpi si de lupi. In aceasta zi, se putea prezice vremea dupa pieptul gainii taiate. Daca pieptul era gros, urma o iarna grea.
Filipii de Toamna (14 Noiembrie) sunt tinuti de femei. Acestea nu au voie sa lucreze, fiindu-le permis doar sa faca mancare. Acum incepe perioada imperecherii lupilor, care va dura pana la Filipii de Iarna.
Intrarea in biserica – Ovidenia (21 Noiembrie) se sarbatoreste acum ziua intrarii in biserica a Fecioarei Maria. De Ovidenie se deschid cerurile si animalele incep sa vorbeasca. Se aprind lumanari, in special pentru cei care au murit fara si se face pomana pentru copiii morti. Este bine ca lumanarile si focul sa arda toata noaptea.
Incepand de acum si pana la Sangiorz femeile nu mai au voie sa spele rufe la rau.
Pentru ca se crede ca in aceasta noapte umbla strigoii, tocurile usilor si ferestrelor se ung cu usturoi.
Sf. Ecaterina (25 Noiembrie) este celebrata in special de femeile care poarta numele sfintei. Sf. Ecaterina ar fi fost sora Sf. Nicolae, despre care se crede ca ar fi fost nebuna. De aceea, sfanta pazeste de boli si nebunie.
Ajunul Sf. Andrei (29 Noiembrie) – Noaptea Sf. Andrei este una din cele mai importante din calendarul popular, fiind cunoscuta ca „noaptea strigoilor”. Acestia ies si se bat sau joaca la rascruci si prin preajma caselor parasite. In aceasta noapte are loc o petrecere numita „pazitul usturoiului”. Fetele si flacaii din sat se aduna intr-o casa ale carei ferestre si usi au fost unse cu usturoi.
Sf. Andrei (30 Noiembrie) este stapanul lupilor, fiind cel care ii protejeaza pe oamenii atacati de aceste animale. Sf. Andrei se celebreaza si pentru ca lupii sa nu se apropie de gospodarii sau de oamenii care calatoresc. Sarea descantata si ingropata acum sub usa de la grajd se dezgroapa de Sangiorz si se da la vaci pentru a fi protejate de lupi si de alte rele.
Nu se da nimic cu imprumut in aceasta zi, pentru ca nimeni sa nu fure roadele campului. O alta interdictie vizeaza femeile, care nu trebuie sa se spele si sa se pieptene.
Copiii pun acum la inflorit ramuri de mar, par sau prun pentru a le folosi drept sorcova, de Sf. Vasile. Fetele si flacaii pun grau la incoltit, iar cel al caruia va creste mai frumos va fi cel mai norocos.
