Lustratia trantita de CCR-ul lui Basescu
Lustratia nu poate fi utilizata ca mijloc de pedeapsa sau razbunare, deoarece scopul acesteia nu este pedepsirea celor prezumati vinovati, se arata in motivarea Curtii Constitutionale publicata, vineri, prin care legea a fost declarata neconstitutionala.
„O pedeapsa poate fi impusa doar pentru o activitate criminala din trecut, pe baza Codului penal aplicabil si in conformitate cu toate procedurile si garantiile procesului penal. Or, supusa controlului de constitutionalitate sub acest aspect, Legea lustratiei este excesiva in raport cu scopul legitim urmarit, deoarece nu permite individualizarea masurii”, argumenteaza CCR.
Potrivit CCR, Legea lustratiei instituie o prezumtie de vinovatie si o adevarata sanctiune colectiva, bazata pe o forma de raspundere colectiva si pe o culpabilizare generica, globala, facuta pe criterii politice, ceea ce contravine principiilor statului de drept, ale ordinii de drept si prezumtiei de nevinovatie instituita prin art.23 alin.(11) din Constitutie.
„Chiar daca legea criticata permite apelarea la justitie pentru justificarea interzicerii dreptului de a candida si a fi ales in functii si demnitati, aceasta nu reglementeaza un mecanism adecvat in scopul stabilirii desfasurarii unor activitati concrete indreptate impotriva drepturilor si libertatilor fundamentale. Cu alte cuvinte, legea nu ofera garantii adecvate de control judiciar asupra aplicarii masurilor restrictive. Nicio persoana nu va putea fi supusa lustratiei pentru opinii personale si convingeri proprii sau pentru simplul motiv de asociere cu orice organizatie care, la data asocierii sau a activitatii desfasurate, era legala si nu a comis incalcari grave ale drepturilor omului”, spune CCR.
Conform judecatorilor CCR, Lustratia este permisa doar cu privire la acele persoane care au luat parte efectiv, impreuna cu organizatii ale statului la grave incalcari ale drepturilor si libertatilor omului.
„Articolul 2 al legii supuse controlului de constitutionalitate prevede una din principalele sanctiuni colective care vizeaza dreptul de a candida si dreptul de a fi ales in functiile de demnitate publica enumerate a persoanelor care au apartinut anumitor structuri politice si ideologice. Dispozitiile acestui articol de lege contravin prevederilor constitutionale ale art.37 si art.38 prin care se consacra dreptul de a fi ales, cu interdictiile expres si limitativ mentionate. Este evident ca dispozitiile art.2 din Legea lustratie excedeaza cadrului constitutional, prevazand o noua interdictie dreptului de acces in functiile publice care nu respecta art.53 din Constitutie referitoare la restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati”, se arata in motivare.
Astfel, Curtea constata ca aceasta limitare este lipsita de proportionalitate in raport cu scopul urmarit, intrucat aduce atingere insasi existentei dreptului si nu isi justifica necesitatea intr-o societate democratica.
Totodata, Curtea considera ca Legea lustratiei aduce atingere si principiului neretroactivitatii legii consacrat in art.15 alin.(2) din Constitutie, potrivit caruia ‘Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile’. ”Legea se aplica pentru fapte si actiuni savarsite dupa intrarea ei in vigoare. De aceea nu se poate pretinde ca respectand legile in vigoare si actionand in spiritul lor, cetatenii sa aiba in vedere eventuale reglementari viitoare”, mai spun judecatorii.
Legea Legea lustratiei a fost adoptata tardiv, respectiv dupa 21 de ani de la caderea comunismului, se mai arata in motivarea Curtii Constitutionale publicata, vineri, prin care legea a fost declarata neconstitutionala.
De aceea, caracterul tardiv al legii, fara avea in sine un rol decisiv, este considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproportionalitatea masurilor restrictive, chiar daca prin acestea s-a urmarit un scop legitim.
In acelasi timp, proportionalitatea masurii fata de scopul urmarit trebuie privita, in fiecare caz, prin prisma evaluarii situatiei politice a tarii, precum si a altor circumstante.
Analizand cazul, Curtea a aratat ca o astfel de masura ar fi fost justificata si proportionala in timpul primilor ani dupa inlaturarea regimului, “cand nou-instauratele structuri inca mai puteau fi amenintate de alunecare catre totalitarism, iar astfel de restrictii ar fi fost de natura a inlatura un astfel de risc”.
Curtea a condamnat statul leton pentru incalcarea art.3 din Protocolul nr.1 la Conventie, motivand ca nu s-a dovedit faptul ca excluderea unei persoane de la dreptul de a candida este proportionala cu scopul legitim. In speta, Curtea a considerat ca participarea persoanei in actiunile antidemocratice realizate imediat dupa instaurarea noului regim
democratic in Letonia nu au fost suficient de serioase pentru a justifica restrictiile din prezent. Dupa trecerea insa a unei perioade mai lungi de timp, nu se mai poate invoca un caracter preventiv pentru o astfel de masura.
Decizia CCR este definitiva si general obligatorie, se se comunica presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
