Liderii maghiarilor din UDMR Braşov sunt supăraţi că le-a picat legea
România nu este un stat model când vine vorba de respectarea limbii şi drepturilor minorităţilor. O spun maghiarii braşoveni, care sunt nemulţumiţi de felul în care a fost tratat proiectul lor prin care doresc scăderea pragului de la care este folosită limba maternă în instituţiile publice şi oficializarea zilei de 15 martie ca a doua zi naţională
România nu este un stat model când vine vorba de respectarea limbii şi drepturilor minorităţilor. O spun liderii maghiarilor braşoveni, care sunt nemulţumiţi de felul în care a fost tratat proiectul lor prin care doresc scăderea pragului de la care este folosită limba maternă în instituţiile publice şi oficializarea zilei de 15 martie ca a doua zi naţională.
Udemerista Izabela Ambrus spune că proiectul de lege a trecut de Camera Deputaţilor fără ca iniţiatorii lui să fie măcar întrebaţi ce doresc prin promovarea acestei legi.
„Afirmaţia potrivit căreia România este un stat model cu privire la respectarea limbii şi drepturilor minorităţilor este una nereală, având în vedere că nici măcar nu s-a dat posibilitatea unei dezbateri parlamentare. Deci, efectiv, s-a votat împotrivă şi cu asta, să zicem aşa că ne-au închis gura”, se plânge Izabela Ambrus, deputat UDMR.
În judeţul Braşov prevederile acestei legi s-ar fi aplicat in 5 localităţi: Rupea, Budila, Teliu, Crizbav şi Hălchiu.
Reprezentanţii UDMR Braşov spun că nu ar fi dorit ca ziua de 15 martie să fie a doua zi naţională, ci doar ca această zi să fie liberă pentru ca etnicii maghiari să o poată sărbători.
Proiectul de lege a fost respins de Camera Deputaţilor, însă camera decizională este Senatul şi cei de la UDMR spun că mai există o şansă. În caz contrar, sunt pregătiţi să vină cu un alt proiect de lege.
Vifor Rotar
