Maghiarii din secuime cer autonomie …pe bucăți și apoi pe intreg Ardealul ! Și în anul următor, o iau de la capăt…
Vom aborda fără prejudecăți un subiect care, deși este tabu printre români, este foarte dezbătut de mințile înfierbântate de iredentism ale alogenilor care trăiesc în România ; și care nu s’au împăcat cu consecințele firesti ale Conferinței de Pace de la Paris din 1947, Tratat în care au fost incluse o serie de clauze ce defineau despăgubirile de război, drepturile minorităților și ajustări teritoriale incluzând modificări ale frontierelor Româno-Ungare, Sovieto-Române, Bulgaro-Române, Ungaro-Slovace etc.
Ne gândim evident la maghiarofoni, și spunem maghiarofoni pentru că mulți dintre ei sunt si români maghiarizați în generațiile trecute, care nu mai cochetează cu ideile secesioniste. Mulți dintre ei se dovedesc azi amăgiți de mirajul unei vieți mai bune, via Budapesta, similare cu cea din occident ,model care, cred ei, s’ar fi rezolvat prin simpla modificare de frontiere…
Incepand cu 15 martie,in fiecare an maghiarii din România și, în special,instigandu-i pe cei din secuime , cer autonomie…pe bucati si apoi pe intreg Ardealul ! Si asta in fiecare an din ultimii ani, tocmai de cele… trei zilele naționale ale maghiarilor.De atunci subiectul autonomiei teritoriale a tot apărut în peisajul manifestărilor din această tara REUNITA de 100 de ani ….manifestari iredentiste, incurajate fara rusine – chiar in Romania!- de catre insusi premierul iredentist al Ungariei! Si asta pentru ca, de la Basescu incoace, li se permite !!
Autonomia apare, precum ghioceii, în 15 martie și se ofilește, de obicei, în vară, după… discursul revizionist al prmierului Viktor Orban, la Universitatea de vară de la Băile Tușnad. Cam atât durează ciclul de vegetație al subiectului autonomiei… Subiectul care poate degenera, in extremis,chiar in confruntari etnice este adus în dezbatere și de către unii reprezentanți ai administrațiilor locale, nemulțumite uneori de cum sunt gestionate bugetele naționale. În consecință, considerăm că o iluzorieautonomie va ajuta doar tendințelor din exterior, în speță Budapestei și Moscovei în planurile lor de destabilizare,in principal a…României.
TRANSILVANIA (Ardeal+Banat+Crișana+Maramureș)nici nu se va MAGHIARIZA „altfel” DECÂT s-ar PETRECE ÎN INTERIORUL ROMÂNIEI. În Transilvania,d.p.d.v. politic – principalul motor secesionist il reprezintă doar UDMR și PPMT, partide tot mai ungurești, care trag către o… unire cu Ungaria, si nicidecum pentru o independență economica reală a Județelor Covasna-Harghita si Mures.
Cei 5,5 milioane de români din Ardeal nu’și doresc o…alta independență, care le’ar aduce iar un stapan strain si o scădere a ponderii lor…in Ungaria, și vor deschide calea spre o maghiarizare și catolicizare grăbită precum s-a intamplat si se întâmplă în Harghita și Covasna.
in context,circa 18-19 milioane de români sunt mai greu de convins de catre 1,2 milioane maghiari sa-si „modifice” o politică națională de totdeauna a României, față de… 5,5 milioane de români din Transilvania, la o masă de 11 milioane de maghiarofoni (Ungaria+ maghiarofonii din Ardeal). O Transilvanie independentă ar avea o suprafață de 100,3 mii km pătrați (42,2% din suprafața României) și o populație rezidentă de 6,7 milioane de locuitori (34% din populația României ).
Economia Transilvaniei ne arată că în eventualitatea unei stupide „independențe”, PIB-ul ar fi echivalent cu doar 31,7% din PIB-ul național la nivelul anului 2016. Cele 221,4 miliarde de lei, cât reprezintă PIB-ul Trade la nsilvaniei, sunt echivalente cu 49,3 miliarde de euro, la cursul mediu din 2016. PIB-ul pe cap de locuitor din Transilvania e sub media națională (93,1% din media națională), conform datelor din 2016. PIB-ul pe cap de locuitor din Transilvania se ridica la valoarea de 35,99 mii lei (8 mii euro), cu 2,66 mii lei (600 euro) mai puțin decât media națională de 38,65 mii lei (8,6 mii euro).
Deci, și în cazul Transilvaniei vorbim de o productivitate pe locuitor mai mică decât media națională. Asta e o chestiune pe care propagandiști lugubri și fără cunoștințe solide de economie,de la insignifiantul LookTv precum acest habarnist, Sabin Gherman, omit să o expună public atunci când ne explică criteriile economice care ar sta la baza unei autonomii extinse, dacă nu chiar independență, a Transilvaniei.Minciunile insa se lafaie fara rusine!
Taxele colectate din Transilvania, ”cele care, vezi Doamne,
îngrașă Bucureștiul”, conform panourilor electorale ale UDMR de la ultimele alegeri, se ridicau la valoarea de 33,98 miliarde lei (29,2% din taxele colectate la nivel regional).ANAF-ul nostru colectează taxe prin direcțiile regionale la nivel de teritoriu, de la persoanele fizice și companiile mici și mijlocii (58% din totalul taxelor colectate în 2016), și Direcția Generală a Marilor Contribuabili, care colectează direct de la marile companii, indiferent de regiune (42% din totalul taxelor colectate anul trecut).
Nu avem o statistică teritorială de la nivelul marilor contribuabili, dar avem de la nivelul direcțiilor regionale, și conform acesteia, în Transilvania se colectează aproape 7,6 miliarde de euro din totalul taxelor colectate la nivel regional (26 mld. euro). Această sumă, probabil, va mai crește cu cel puțin 50% prin mutarea taxelor de la marii contribuabili la nivel regional în cazul unei ipotetice independențe. În 2016 administrațiile locale din această regiune au avut venituri de 4,6 miliarde euro (20,5 mld. lei). Dar trebuie să ne gândim că, din bugetul de 11 – 12 miliarde de euro al unei Transilvanii independente, pe lângă cele 4,6 mld. euro, cât revenind aministrațiilor locale, vor trebui suportate pensiile, datoria publică, sistemul de sănătate, de învățământ, administrația centrală, structurile de apărare, etc.
Raportul între bugetele locale și bugetul central ar fi de 1/2,6, tot insuficient pentru a menține actualul nivel al cheltuielilor.
De ce ar avea nevoie maghiarofonii de autonomie, ținând cont că cele două județe si 1/2, conduse TOTAL de UDMR sunt tot mai sărace? Cât de mult au rămas în urmă economiile Harghitei, Covasnei și 1/2 Mureș față de media națională din 1995 încoace? Cele două și ceva județe pe teritoriul cărora se întinde așa-zisul Ținut Secuiesc, pentru că doar o parte din județul Mureș face parte din acest ținut, au fost condusepermanent de liderii maghiari din anii `90 încoace. Dacă în cazul Mureșului, influența liderilor maghiari a fost ceva mai redusă, în cazul Harghitei și Covasnei, putem spune că UDMR-ul a condus fără drept de contestare aceste județe de mai bine de 28 de ani.Așadar, putem aprecia că evoluția economiei din aceste județe din 1995 încoace li se datorează în bună măsură și liderilor maghiari. De ce din 1995 încoace? Pentru că datele INS-ului privind PIB-ul de la nivel de județe încep din anul 1995 și se opresc în 2015. Pentru anii 2016 și 2017, am apelat la datele Comisiei Naționale de Prognoză.
Cum au evoluat economiile județelor Mureș, Harghita și Covasna între 1995 și 2017? Am ales ca indicator PIB-ul pe cap de locuitor în prețuri curente exprimat dolari la cursul mediu de schimb (euro încă nu exista în 1995). Fiind un indicator agregat, PIB-ul înglobează și evoluția unor indicatori precum veniturile, exporturile nete, consumul, etc. Deci, dintre toți indicatorii economici, e cel mai potrivit pentru a face o comparație.Datele INS ne arată că toate cele trei județe au pierdut teren în raport cu media națională, dar și cu media regiunii de dezvoltare din care fac parte.
N-au dezvoltat initiative de productie,ca sa nu vina romanii sa le schimbe”compozitia „etnica… Cele trei județe, alături de Brașov, Sibiu și Alba, formează împreună regiunea de dezvoltare Centru.Dacă în 1995, PIB-ul pe cap de locuitor din această regiune era la la un nivel de 104% din media națională (1.724 $ față de 1.656 $), anul trecut, acest indicator era sub media națională, situându’se la un nivel 94,3% (10,14 mii $ față de 10,76 mii $). Datele din 2016 și 2017 sunt estimări ale Comisiei Naționale de Prognoză. Totuși, această regiune era căzută sub media națională și în 2005, și în 2010, și în 2015, iar în acest caz vorbim de date definitive.Cine sunt vinovații pentru această scădere de productivitate a regiunii în raport cu media națională? In primul rand Administrațiile conduse exclusiv de formațiunile politice ale etniei maghiare, formațiuni care militează pentru o politică izolaționistă pentru a’și conserva numărul de voturi….
