Magie si superstitii de SFANTUL DUMITRU
Sfantul Dumitru este o sarbatoare cu data fixa care se celebreaza in fiecare an la data de 26 octombrie. Acesta este considerat patronul pastorilor, dar si stapanul iernii care vine. Daca jumatate din an stapaneste Sf. Gheorghe, cealalta jumatate este stapanita de el.
Ziua lui, „Sanmedru”, asa cum este cunoscuta in popor, este ziua soroacelor pentru slujbe si diverse inchirieri, incheiate de Sangiorz. Noile invoieli aduc prilejuri de aldamasuri si de veselie.
Originea pastorala a obiceiului este dovedita atat de durata de sase luni a intelegerilor, cat si de cunoscuta zicala: "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii";
Acum intra caldura in pamant si Gerila incepe a-si arata coltii, semn ca iarna bate la usa. Mosii de toamna (Ajunul lui Samedru): se face pomana grau fiert cu unt, lapte sau branza. In unele locuri, oamenii fac in ajun foc; se aduce un brad mare caruia i se da foc.
Femeile impart nuci, paine, mere, covrigi. In acelasi sat se fac mai multe focuri. Unii sar peste foc, iar copiii striga: "Hai la focul lui Samedruuuu!”
Fiecare duce acasa un taciune pe care il arunca in livada.
Se tocmesc din nou servitorii pe la diversele trebi boieresti si se strica stanele;
Se tunde coama cailor pana la trei ani, ca sa aiba par frumos;
Celui ce va pazi aceasta sarbatoare ii vor fi ferite vitele de stricaciunea lupilor sau oamenii vor fi feriti de boli.
Ciobanii care vor sa afle cum va fi iarna isi astern dulama in mijlocul oilor si se uita sa vada ce fel de oaie se va culca pe dansa.
Daca se va culca o oaie neagra, iarna va fi buna; dimpotriva, daca se va culca o oaie alba, iarna va fi aspra.
De asemenea, daca luna va fi plina si cerul acoperit de nori, daca ploua sau daca ninge, iarna va fi aspra, cu zapezi grele;
Ciobanii pandesc toata noaptea unde dorm oile si, daca dimineata se va trezi intai o oaie alba si va pleca inspre sud, iarna va fi grea; daca se va trezi o oaie neagra si va pleca spre nord, iarna va fi usoara.
Cainii lui Sumedru sunt lupii Sf. Dumitru. Ei se tin spre a fi feriti de lupi si ca oile sa fete bine.
De Sfantul Dumitru nu se piaptana, ca-i primejdios de lupi.
Daca la Samadru este vreme aspra, iarna va fi buna, altii spun ca de va fi vreme buna, toamna va fi lunga si frumoasa;
De asemenea, daca luna va fi plina si cerul senin, iarna va fi buna; daca, dimpotriva, luna va fi plina si cerul acoperit de nori, daca ploua sau daca ninge, iarna va fi aspra, cu zapezi grele, iar gerul va fi strasnic.
Dumitru Basarabov este Filip Schiopul. Se spune ca a calcat un pui si, pentru o asemenea gresala, si-a pedepsit piciorul vinovat sa suporte numai el greutatea trupului timp de un an.
Cuv. Dimitrie cel nou din Basarabi (Dumitru Basarabov) Sf. Dimitrie cel Nou din Basarabi a trait in veacul al XIII-lea, in timpul imparatilor Petru si Asan. Nascut in satul Basarabov, din parinti saraci, de mic a fost nevoit sa-si castige cele necesare traiului.
Cunoscand pe unii calugari si viata imbunatatita a acestora, s-a calugarit el insusi si s-a asezat intr-o pestera, sapata in stanca, pe malul raului Lom. Acolo a petrecut ani in sir in post aspru, infranare si rugaciune, izolat cu totul de lume.
Sf. Dimitrie Basarabov a fost o pilda vie de aleasa viata crestina pentru calugari si obstea credinciosilor. Cand si-a simtit sfarsitul aproape, a venit pe malul Lomului si s-a asezat intre doua lespezi de piatra ca intr-un sicriu. Si astfel si-a incredintat sufletul lui Dumnezeu, fiind inconjurat in chip nevazut de ingeri. Moastele sale au fost aduse in Tara Romaneasca in secolul al XVIII-lea, in vremea mitropolitului Grigorie, si asezate in catedrala mitropolitana unde se afla si azi.
