Martie luna superstitiilor
Sa nu care cumva sa rostiti cuvinte ca “paduchi” sau “sarpe” sau orice alt nume de taratoare sau pasari de noapte! Sa nu amintiti de asemenea de blestematii sau de alte lucruri despre “cela rau”! Sa nu cautati privirea vrajitorilor sau legatorilor de casatorii si nu care cumva sa va puna “al necurat” sa va sfaditi cu aia care deoache, ca va merge de-a-ndoaselea tat anul!
Asa isi sfatuiau pe vremuri batrinele copiii atunci cind se apropia luna lui Martisor, luna din an in care soarele se inzdraveneste in ziua a douazecea. Luna vrajitoarelor, luna nuielelor de alun si legaturilor de dragoste, a farmecelor de ursita si a vorbelor care pot harazi soarta pentru un an intreg.
Daca la vechii druizi, echinoctiul din luna martie prevestea renasterea, in cultura populara romaneasca luna martie este privita ca una de tranzitie si, ca atare, trebuie “petrecuta” cum se cuvine, “dupa datina stramoseasca”.
Cu ritualuri de indepartare a raului, de primenire a gospodariei si a vitelor, de pregatire a pamintului pentru recolta, de curatire a sufletului. Pastrate cu sfintenie de batrini, datinile, farmecele, legaturile si superstitiile au intrat si in lumea moderna conferindu-i noi valente culturale. Chiar daca pretind ca nu cred intru totul in “povestile” bunicilor, tinerii tin totusi cont ca “trebuie sa aiba grija” si sa respecte sfaturile pentru ca “batrinii stiu ei ce stiu…”.
