Memoriile lui Filderman, ascunse sub „șapte lacăte” la Jerusalim. Evreii români din Israel cer aflarea adevărului despre Transnistria!
Poate prezintă interes un articol de-al lui Teşu Solomovici din 2013 referitor la „Scandalul ,,Memoriilor” lui Wilhelm Filderman”, iscat în Israel cu câțiva ani în urmă, când s-a aflat că aceste memorii au ajuns în Israel în cel mai mare secret.
Mă încumet să presupun că s-a aflat de la mine, subsemnatul Ion Coja, care am scris pe acest site și pe unde am mai putut despre povestea acestor memorii. Am aflat-o de la dl Eugen Simion…
Memoriile lui Filderman au fost furate de la Paris imediat după 1990, din locuința ultimului secretar particular al lui Filderman, într-un moment când acesta se pregătea să îndeplinească ultima dorință a lui Wilhelm Filderman și să predea aceste memorii Academiei Române.
Autorii raptului, o echipă de profesioniști ai Mossadului, au năvălit în casa bietului ovrei, i-au făcut o percheziție la sânge, să vadă ce alte „obiecte” de interes național evreiesc s-ar mai putea afla în moștenirea rămasă de la Wilhelm Filderman, cel mai important evreu din Europa, câtă vreme a trăit. Până în 1963, parcă…
Drept urmare gazda, speriată de intervenția ditamai Mossadului, a murit de inimă în zilele următoare, iar prețiosul manuscris a ajuns în arhiva Yad Vashem.
Pentru cei care nu știu, precizăm că Wilhelm Filderman este evreul cel mai îndreptățit să depună mărturie în problema așa zisului Holocaust din România, din Transnistria: în anul 1943 (sau 1942?), Wilhelm Filderman a locuit în Transnistria vreme de 4 luni, în condițiile oferite de autoritățile române evreilor deportați în Transnistria.
După cele patru luni petrecute în Transnistria, Wilhelm Filderman a avut nenumărate intervenții publice prin care a contestat teza producerii unui genocid anti-evreiesc în România. N-a mai spus o vorbă despre presupuse crime românești. Dimpotrivă, a avut numai cuvinte de recunoștință față de români și de Ion Antonescu! Avem toate motivele să fim siguri că această contestație a Holocaustului revine și în Memoriile rămase de la marele evreu român. Este sigur că aceste memorii sunt ascunse cu acordul celor care huzuresc la București cu statut de funcționari ai Institutului Elie Wiesel. Publicarea Memoriilor lui Filderman privitoare la anii 1941-44 ar duce automat la desființarea Institului Național al Holocaustului din Româmia inventat de Elie Wiesel și gașca de escroci adunați sub pulpana și mai marelui escroc Elie Wiesel.
Redăm articolul lui Teșu Solomovici, cel mai cinstit evreu în viață dintre evreii pe care îi cunosc. Articolul consemnează reacția altor evrei cinstiți din Israel, nu puțini, care protestează deschis față de abuzul autorităților israeliene, față de amânarea sine die a publicării Memoriilor marelui evreu care a fost Wilhelm Filderman.
Iată textul amicului Teșu Solomovici (în foto):
‹‹Wilhelm Filderman (n. 1882, la Bucuresti – m. 1963, la Paris) a fost cel mai important lider al evreimii române, activitatea sa acoperind trei decenii de viaţă evreiască şi românească, cele mai tumultoase din istoria contemporană (1917-1947). A condus lupta evreilor-români pentru emancipare şi obţinerea de drepturi cetăţenesti şi politice, a exprimat şi a personificat cu autoritate, zel si talent de necontestat lupta pentru salvarea însăşi a existenţei fizice a întregii populaţii evreieşti din România. A fost un avocat strălucit al etniei sale şi la fel de strălucit al cauzei naţionale a României. A fost arestat, deportat şi eliberat de mareşalul Ion Antonescu, a fost arestat şi oprimat de comunişti fiind nevoit să fugă din ţară în 1948. Marele om politic Iuliu Maniu îi scria în 1945 că ,,Partidul Naţional Ţărănesc şi el personal au găsit un puternic stimulent în rezistenţa dvs dârză pentru afirmarea sentimentelor noastre de umanism neclintit”. Iar liderul american Louis Marchal spunea în 1923: ,,Filderman este unul dintre cei mai mari, dacă nu cel mai mare evreu european”.
Încă nu se ştie exact cum a reuşit să scoată din România enorma sa arhivă, care a ajuns la Paris şi ulterior la Muzeul ,,Yad Vashem” din Ierusalim. Între aceste documente de foarte mare importanţă se află şi caietele cu ,,Memorii”, probabil şi Testamentul său. Din motive imposibil de înţeles, publicarea lor în româneşte este tărăgănată suspect. Toate demersurile unor organizaţii ale evreilor-români şi ale unor personalităţi de frunte ale tribului evreo-român, şi nu numai, nu au reuşit să-i înduplece pe birocraţii răuvoitori de la Ierusalim. Ei continuă să ţină încuiate manuscrisul ,,Memoriilor” sabotând astfel editarea lor în româneşte.
Protestul împotriva acestei tărăgănări insuportabile s-a amplificat în ultima vreme. Cu vreme în urmă, rabinul-şef Moses Rosen a sesizat cum stă povestea şi, după discuţii minore, a renunţat să se ia de piept cu ,,Yad Vashem”. După moartea rabinului, academicianul Nicolae Cajal, elegant cum îi era felul, şi înţelept, a căutat să-i convingă pe căpoşii de la Yad Vashem. Acestora nu le-a fost greu să-l ducă de nas pe Cajal, care în făcăturile mizere ale politicii nu se prea dovedea. I s-a spus lui Cajal că Jean Ancel pregăteşte publicarea ,,Memoriilor”, Cajal i-a crezut, dar, după cum ştim ,,Memoriile” au apărut în…engleză, şi doar primul volum. De atunci, linişte, minciună şi prefacătorie!
Cajal a simţit că ceva nu e in regulă, el a venit personal la Ierusalim, şi cu prilejul Conferinţei susţinută la 28 decembrie 1998, la Universitatea din Tel Aviv, a vorbit despre ,,uriaşa dimensiune a liderului etniei evreieşti-Wilhelm Filderman”. El şi-a încheiat conferinţa subliniind că ,,nu s-a făcut suficient pentru cunoaşterea marelui evreu-român Wilhelm Filderman”. Cajal şi-a exprimat speranţa şi satisfacţia că ,,Memoriile” lui Filderman vor fi tipărite de Editura HASEFER în româneşte.
Aiurea, bucuria sa a fost prematură. Cajal a fost minţit cu bună ştiinţă, ca noi toţi. Deputatul dr. Aurel Vainer, actualul preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, are o fibră mai combativă decât Nicolae Cajal. E un luptător, el a scris şi a cerut în termeni duri celor de la Ierusalim să ,,elibereze” Memoriile lui Filderman. Dar de pomană!
Zilele trecute, în publicaţia MAXIMUM care apare în româneşte la Tel Aviv, se cere liderilor evrei-originari din România să se adreseze Poliţiei şi Justiţiei. ,,Memoriile” lui Filderman reprezintă un bun de incalculabilă valoare istorică, nu numai pentru evrei, ci şi pentru români. Aceste ,,Memorii” nu sunt proprietatea personală a nimănui. Ele trebuie publicate în limba în care au fost scrise, şi lăsate să circule nestingherit…››
Scris de Tesu Solomovici in 04 martie 2013 pe corectnews.com:
http://www.corectnews.com/s… http://www.corectnews.com/s…
( http://www.corectnews.com/social/scandalul-memoriilor-lui-wilhelm-filderman)
************************************************************************
Nota redacției (site IonCoja.ro):
Amendăm afirmația dlui Teșu Solomovici, cum că Wilhelm Filderman „A fost arestat, deportat şi eliberat de mareşalul Ion Antonescu.” În realitate, Filderman, alarmat de zvonurile care circulau la București despre condițiile mizere în care trăiau și mureau pe capete evreii deportați de Antonescu în Transnistria, îl bombarda pe Mareșal cu memorii și proteste pe acest subiect. Excedat de aceste lamentații neîntemeiate, mareșalul Antonescu a dat ordin ca Wilhelm Filderman și soția să fie ridicați din București și strămutați în Transnistria, într-un „lagăr de exterminare”, să vadă cu ochii săi care este realitatea din Transnistria. L-au instalat pe Filderman într-o locuință asemănătoare celor în care erau găzduiți ceilalți evrei, i s-a pus la dispoziție un șofer și un automobil cu care să umble peste tot să vadă cu propriii ochi ce și cum. După patru luni Filderman s-a declarat pe deplin edificat asupra „holocaustului” și a revenit în București. A mai trăit încă 20 de ani, și a avut numeroase intervenții publice, inclusiv în Occident, împotriva acuzațiilor de genocid aduse românilor și autorităților antonescene.
Înainte de a muri, i-a încredințat secretarului său particular misiunea de a duce la București caietele care conțineau Memoriile sale, spre a le preda Academiei Române, proprietara de drept a acestor manuscrise.
Predarea urma să se facă „în momentul când înceta în România guvernarea comunistă”.
După 1990, bietul evreu s-a adresat Academiei Române cerându-i acordul pentru transferul manuscrisului. Academia Română și-a dat acordul, dar Mossadul, informat asupra a ceea ce urma să se întâmple, a intervenit prompt și a făcut posibilă lansarea acuzației de holocaust în România.
Putem considera că împotriva acestei acuzații se pronunță toți evreii care cer publicarea memoriilor lui Filderman. Știu ei ce știu!…
Excelentă formula „tribul evreo-român”!
Cine a lansat-o inspirat a fost!
Și o întrebare: cine din conducerea Academiei, aflând de oferta ce venea de la Paris, a alarmat Mossadul, împiedicând transferul la București al prețioasei moștenii? Vorba francezului: Cherchez la femme!
NOTA BENE:
Informația cea mai importantă pe care ne-o transmite Wilhelm Filderman nu se află în memoriile sale, ci în indicația dată secretarului său: să ducă la București memoriile spre a le încredința proprietarului de drept, adică Academiei Române, atunci când în România va dispărea regimul comunist!… Filderman știa deci că secretarul său are toate șansele să apuce acel moment.
Filderman știa deci că în 20-30 de ani șandramaua comunistă din Europa se va prăbuși!… De unde știa asta marele Wilhelm Filderman?
Este extrem de importantă această descoperire, acest veritabil secret al lui Filderman: Știa, la începutul anilor 1960, că în Europa comunismul nu mai are mult de trăit! De unde știa, cine mai știa etc., etc.
Despre acest subiect vom vorbi însă cu proxima ocazie!
Ion Coja
