Mergeți la serviciu, domnule președinte Iohannis!

Cornel Nistorescu, unul dintre cei cativa  exceptionali publicisti si conducatori de ziare din ultimele trei, chiar patru decenii ale Romaniei. Ale tarii noastre, adica, asa cum a fost, inainte si dupa 1989, despre care a scris si scrie cu responsabila aplecare, jurnalistul si scriitorul Cornel Nistorescu, director al ziarului Cotidianul. Iata inca un exemplu!
„Conduceam liniștit spre Morăreștii de Vâlcea, cu gândul la merele de pe marginea drumului. Doar mașinile de poliție ce îmi mai stricau starea de reverie. La câteva sute de metri de naivul și improvizatul târg de fructe m-am întâlnit cu coloana oficială. Era trecut de amiază și președintele României mergea spre București. Nu m-am putut abține să nu mă întreb: La ce oră ajunge să își înceapă serviciul? Undeva pe la 14.30-15.00 ar fi putut intra pe porțile Palatului Cotroceni…
Ce zi de muncă mai este aia, mi-am zis în gând, după ce cârdul de 5-6, cel mult 8 mașini a dispărut pe curbele spre Dealul Negru. Știți ce înseamnă un funcționar public care ajunge la ora 15.00 la birou și își freacă palmele zicând: Ia să vedem ce avem noi de făcut?
Un fel de tras mâța de coadă, un soi de frecție, de păcăleală pe banii cetățeanului. La Cotroceni o fi însemnând altceva? Din câte știu, personalul părăsește instituția spre ora 17.00, nu mai târziu. Luni, 1 februarie 2016, Klaus Iohannis a întârziat la Sibiu și a început programul de președinte pe la 15.00.
Câte ore a lucrat președintele nu pot să presupun. Din câte am aflat, nu este un om de lumina lămpii.
Cât timp lucrează președintele României? Poate că nu interesează pe nimeni cât stă la nevastă, cât în vacanță și cât în exercițiul funcțiunii. Sigur, a mai ciupit el niște ore și în alte zile de plecat la nevastă. L-am văzut cu ochii mei și cu alte prilejuri…
În 30 octombrie 2015, în vinerea accidentului de la Colectiv, am mai avut o intersectare cu Klaus Iohannis. Coloana de 11-12 mașini, cu salvarea la coadă, luneca pe curbele strânse între Pârâul Rece și Râșnov… ca sa nu mai blocheze Vala Oltului. Și atunci era amiază și, la fel, am fost obligat să mă întreb, oare la ce oră o fi plecat președintele din București dacă la amiază era lângă Râșnov?
O fi vinerea o zi scurtă pentru tot bugetarul. Dar și atunci orele lucrate de Klaus Iohannis nu prea ieșeau la socoteală. Ce să înțeleg din această a doua întâlnire (în afara Bucureștilor) cu coloana prezidențială în drum spre Sibiu? Că președintele o taie spre casă mai repede decât de obicei!? Că are săptămâna scurtă pe care o mai scurtează și luni dimineața. Probabil nu vine duminica pentru a evita circulația și înjurăturile de pe Valea Oltului.
Ca să fiu sigur că pe dealurile Vâlcii nu m-am întâlnit cu Papa sau cu vreun Gabriel Oprea mai mare, am oprit la primul polițist rămas pe marginea drumului să-și încheie raportul telefonic despre trecerea coloanei: Cine era, președintele sau premierul?
– Iohannis, dom’le, se ducea la București!
– Ai văzut că și-a scurtat coloana, nu mai este așa lungă ca înainte?
– Am văzut-văzut, domnu’! Am văzut! Bine că nu trece noaptea să ne planteze ca pe huhurezi pe marginea drumului!
Domnule președinte, nu comentez și nici nu interpretez ce zic oamenii, fie ei polițiști sau simpli cetățeni, pe banii cărora vă faceți drumurile la Sibiu.Un lucru însă merită spus, oricât de tare v-ar deranja. Aveți multă treabă. Cu justiția înțesată de oamenii lui Hellvig și Coldea, cu lemnul exploatat sălbatic de austrieci și despre care nu ziceți nimic, cu banii negri scoși din bugetul României pentru a fi folosiți la campanii electorale. Ați condus un partid care e băgat până în gât în bani sifonați din bugetul public. Și n-ați zis încă nimic. Și nici despre incapacitatea României de a rezolva problemele de infrastructură. Și nici despre celelalte!