MITOLOGIE: Fulgerul lui Sant-Ilie (I)
In mitologia populara romaneasca, Santilie este o divinitate in care s-a contopit intr-un sincretism perfect cultul Zeului Focului si al Soarelui –Gebeleizis al geto-dacilor ( asemanator cu Zeul Helios la vechii greci) si Sfantul Proroc Ilie din Vechiul Testament – a carei zi a fost stabilita de biserica ortodoxa la 20 iulie.
Vorbind despre aceasta divinitate atmosferica, Mircea Eliade constata: „Faptul ca mitologia folclorica a profetului Ilie contine un mare numar de elemente proprii unui zeu al furtunii, probeaza cel putin ca Gebeleizis era inca activ in momentul crestinizarii Daciei, oricare ar fi fost numele lui la acea epoca.†( Mircea Eliade – De la Zalmoxis la Genghis-han).
Dupa alte pareri, aceasta suprapunere a celor doua personaje a avut loc de abia prin influenta slavilor, la care cultul zeului Perun a fost readaptat de crestinism prorocului Iliá ( V. Kernbach – Dictionar de mitologie universala). Acest zeu al Tunetelor si fulgerelor mai purta denumirea de Perkons in Letonia si Percunas in Lituania.
In mitologia geto-dacilor Gebeleizis era zeul cerului, al soarelui si intemperiilor, iar divinitatea antagonica lui era Zalmoxis – zeu al pamantului, al mortii si al nemuririi, dar nu se stie exact daca aceste doua personaje mitice nu sunt ipostazele aceleiasi divinitati, sau daca era vorba de o divinitate si de marele preot al acestei divinitati. (Romulus Vulcanescu – Mitologie Romana)
Fulgerul – considerat din cele mai vechi timpuri „focul ceresc†trimis de forte necunoscute pentru a ajuta sau pedepsi omenirea, a fost in toate culturile simbol al divinitatii, al surpanaturalului – inexplicabil si temut.
La Etrusci (populatie care locuia in Etruria – vestul peninsulei Italice, actuala Toscana, inclusa in sec. III i.e.n. in statul roman), fulgerele erau cele mai sigure oracole, semnificatia fiind legata de locul unde se produceau. Se credea ca fulgerele si tunetele sunt vocea Stapanului Divin si exista o stiinta a interpetarii mesajelor – Libri Fulguralis.
In Romania Evului Mediu erau deosebit de folosite cartile care prevesteau viitorul dupa fulger, denumite Molnialnice dupa cuvantul slav Molnija care insemna fulger.
La romani fulgerul era apanajul zeului suprem Jupiter (Zeus la vechii greci) In poza alaturata este reprezentat aruncand fulgere asupra dusmanilor sai – titanii.( V. Cartari – 1647)
El se plimba pe bolta cerului intr-un car de lupta tras de armasari puternici – exact modelul dupa care a fost facut mitul lui Santilie.
In hinduism fulgerul este arma zeului suprem Indra.
La popoarele scandinave zeul fulgerelor tunetelor, vanturilor si furtunilor, era Thor ( in traducere tunet) El arunca precis asupra tintei alese ciocanul sau cu doua capete denumit Mjöllnir – care simboliza tunetul si fulgerul si care, asemenea unui bumerang, se intorcea intotdeauna la el. Carul sau de foc era tras nu de armasari ci de tapi care intruchipau pe diavol.
In poza Zeul Thor (Clare Gibson – Sign & Simbol )
Stapanul tunetelor si fulgerelor la popoarele germane era zeul Donner. Se spune ca lui i se datoreaza denumirea germana a zilei de joi ( Donnerstag)
La multe popoare se credea ca odata cu fulgerul si traznetul cadea pe pamant si „piatra traznetului†care putea fi din fier sau piatra si avea aspectul unui varf de sageata. Ea era.considerata o „samanta cereasca†cu proprietati fecundante si fertilizatoare, mai mult chiar – era leac universal pentru vindecarea oricarei boli. In multe mituri femeile atinse de fulger ramaneau insarcinate
Simbolul fertil al fulgerului in mitologia aborigenilor (Australia) este Omul Fulger „ Wala – Undayanaâ€, reprezentat ca un Phalus cosmic. In poza alaturata este ilustrat intr-o pictura facuta pe scoarta de copac (Jack Tresidder -Symbole und ihre Bedeutung)
Fulgerul ca element al fertilitatii il gasim si intr-o legenda greaca in care se spune ca Zeus ar fi fulgerat-o pe Semele si din acest fulger s-ar fi nascut Dionisos.
sursa: Revista Agero Stuttgart
