Mobbingul, una dintre principalele cauze ale demotivarii la locul de munca (II)
Aparitia conflictului
La inceputul procesului de mobbing sta un conflict. Nu este obligatoriu ca acest conflict sa degenereze in mobbing. Sunt multe cai de rezolvare a problemei, inainte sa se transforme in presecutie, in agresiune pshihica. Poate ca partile implicate vor accepta de comun acord ca au gresit, poate ca partea care a generat conflictul isi va prezenta scuze. Dar poate niciunul dintre aceste lucruri nu se intampla. Atunci cand conflictul nu este stins se creaza premizele mobbingului.
Incepe teroarea psihica
Cand conflictul dintre doua persoane ramane nerezolvat, una dintre parti va constata cu surprindere ca a devenit tinta unei hartuiri permanente din partea celelilate parti. Ambele parti se vor gandi la diferite cai de actiune pentru a-si face rau una alteia. Doar ca, de regula, una dintre cele doua persoane in conflict, este mai puternica, ori cu un “obraz mai gros”, ori mai lipsita de fair-play, astfel incat “isi lucreaza adversarul pe la spate” ori mai influenta, astfel incat sa antreneze in conflict, de partea, sa si pe alti membri ai colectivului. Din acest moment comunicarea se ingreunzeaza din ce in ce mai mult iar ziua de munca a tintei ?incepe sa devina un calvar.
In aceasta faza a procesului de mobbing se produc schimbari comportamentale radicale. In scurt timp “tinta” se transforma dintr-un coleg simpatizat si poate chiar drag pana nu demult, intr-un outsider, intr-o persoana cu care nimeni nu vrea sa aiba de-a face. Acest comportament al colegilor genereaza feed-backul din partea tintei: persoana agresata devine si mai nepritenoasa, mai posaca si mai trista, dar totodata poate deveni agresiva, datorita defensivei permanente in care se afla. Pe de alta parte, tinta sufera in tacere si simte o apasare continua.
Persoana afectata va percepe ziua de munca si colectivul ca pe un chin, se va izola, va evita contactul cu ceilalti, adancind prapastia. Si cei care, teoretic, n-au nimic de impartit cu victima, deranjati de comportamentul acesteia o vor evita. Acesta este punctul culminant, dar, paradoxal si sansa de reabilitare.
Fiind evitata de toata lumea, comportamentul tintei nu mai este luat in seama si incet-incet in jurul sau se face liniste. Momentul este propice pentru reluarea contactului cu acei membri ai colectivului cu care victima s-a inteles mai bine. Deschiderea sa va favoriza un sentiment de compasiune, de solidaritate, care va veni in sprijinul reabilitarii totale. Cat despre cealalta parte, agresorul, cel care s-a aflat in conflict direct cu victima, este posibil ca, odata razbunat sa se fi racorit complet, sau, in mod diplomatic, sa taca: nu este momentul, cand toata lumea incepe sa-si recapete simpatia fata de victima, sa reia conflictul, riscand sa ajunga, la randul sau o tinta.
Si totusi, aceasta reabilitare este un proces dificil. Adesea victima nu mai are incredere in nimeni si este posibil sa ramana in carapacea sa, munca fiindu-i din ce in ce mai odioasa, fara nici cea mai mica urma de motivatie profesionala.
(va urma)
