MODIFICATIIle GENETICE, PACOSTE SAU BENEFICIU?
Controversele legate de organismele modificate genetic revin în prim plan. În cadrul unui turneu de 18 zile prin Europa , încheiat la Bruxelles, printr-o întâlnire cu oficialii europeni, s-au prezentat concluziile unui studiu derulat de-al lungul a 15 ani în SUA ÅŸi în Argentina, unde culturile de plante modificate genetic au fost introduse în urmă cu aproximativ 15 ani.
În această perioadă,s-au produs modificări importante, spun cei care au depus mărturie într-un documentar, parte din campania pe care o derulează Green Peace. Sunt vocile unor argentinieni care spun, de exemplu, că în zonele în care se cultivă astfel de plante au apărut foarte multe cazuri de boli grave la copii, iar calitatea apei a avut de suferit.
Fermieri americani din diferite state ale Statelor Unite regretă faptul că au renunÅ£at la metodele tradiÅ£ionale ÅŸi au apelat la tehnologiile genetice, care le-au impus cu timpul costuri mai mari ÅŸi le-au afectat grav calitatea solului, pe care acum nu mai pot cultiva plante tradiÅ£ionale., însă, deÅŸi vocile organizaÅ£iilor neguvernamentale s-au făcut în numeroase rânduri auzite criticând orice intervenÅ£ie artificială asupra plantelor, fermierii ÅŸi specialiÅŸtii în agricultură pledează, mai curând, în favoarea plantelor modificate genetic.
Dupa mai bine de 10 ani în testări de seminÅ£e modificate genetic,se spune că se exagerează impactul, deoarece nu ar avea loc decât încurcişări între plante, fără intervenÅ£ii artificiale. …"Deci se ia o genă de rezistenţă de la o anumită plantă ÅŸi de-a lungul timpului se face prin fenomenul acesta genetic ÅŸi de producere de sămânţă ÅŸi toate cele, se ajunge să se bage în organismul unei alte plante. "Dar nu are nicio treabă, deci nu e vorba de clonă, nu e vorba de nimic, ci e vorba de o genă de rezistenţă", a declarat Cătălin RoÅŸculete.
Dr. inginer în agronomie care susÅ£ine că de exemplu la soia care este o plantă autogamă, deci se realizează o autopolenizare, nu are nimic cu exteriorul, chiar nu face rău absolut nimănui. "Pentru o cultură covenÅ£ională, deci o plantă de seră nemodificată genetic, folosim într-un an, eu am făcut această cercetare, aproximativ 8-9 tipuri de pesticid ca să o aducem la un bun sfârÅŸit, adică să îi luăm toate buruienile din ea, iar pentru soia modificată genetic nu folosim decât un singur ierbicid, pe care îl administrăm o singură dată", a mai spus Cătălin RoÅŸculete.
ReprezentanÅ£ii Green Peace arată însă că este vorba doar de o capcană: cu timpul, buruienile devin mai rezistente, iar cantitatea de pesticide creÅŸte de fapt, până când ajunge să afecteze grav atât solul, care devine de necultivat, cât ÅŸi mediul înconjurător, după cum spun mărturiile celor care au vorbit pentru studiul Green Peace. Atât mediul înconjurător, cât ÅŸi calitatea apei au influenÅ£e grave asupra sănătăţii. ReprezentanÅ£ii fermierilor români spun însă că nu există dovezi clare care să fie considerate contraargumente.
PreÅŸedintele Ligii AsociaÅ£iilor Producătorilor Agricoli, LaurenÅ£iu Baciu, crede că la mijloc… sunt de fapt doar lupte între grupuri de interese. "Nu înÅ£eleg de ce e voie să importăm în Comunitatea Europeană 50 de milioane de tone de soia modificată genetic ÅŸi nu e voie s-o cultivăm. Sunt interese economice, povestea este mai lungă. "În primul rând, ne-am asigura proteina vegetală pentru zootehnii, pe care acum o importăm în întregime ÅŸi care a ajuns la niÅŸte preÅ£uri foarte mari. Prin cultivare, ne-ar aduce foarte multe avantaje; cultivarea, în special este foarte bună premergătoare pentru celelalte culturi, lasă terenul curat de buruieni.Pe cei de la Green Peace, vă rog să mă credeÅ£i că noi nu-i înÅ£elegem. In momentul în care ar reuÅŸi să ne explice ÅŸi de ce avem voie să consumăm, ÅŸi nu avem voie să…
Dar aÅŸa, ca să stai în dreptul cuiva, să te pui de-a curmeziÅŸul fără nicio explicaÅ£ie, chiar că nu inteleg, Unele studii publicate în urmă cu o lună arătau că organismele modificate genetic ar fi totuÅŸi dăunătoare pentru sănătate, însă preÅŸedintele Ligii AsociaÅ£iilor Producătorilor Agricoli, LaurenÅ£iu Baciu, consideră că ÅŸi acolo exista interes."Sunt numai niÅŸte interese economice, pentru că prin cultivarea modificatelor genetic România ar câÅŸtiga cel puÅ£in un miliard de euro pe an", a mai spus LaurenÅ£iu Baciu.
OrganizaÅ£ia Greenpeace avertizează că acceptarea cultivării plantelor modificate genetic poate produce efecte grave nu doar asupra agriculturii, ci ÅŸi a mediului ÅŸi sănătăţii publice, în contextul în care Uniunea Europeană POATE LUA în calcul o posibilă reconsiderare a poziÅ£iei ferme de până acum, care exclude, în prezent, culturile modificate genetic.
