Moștenirea pe care o lasă GEORGE SOROS – miloane de victime… și multă mizerie morală!

Ocazional publicam materiale despre George Soros in buletinele noastre informative de marti. Dedicam astazi pentru prima oara un comentariu in intregime dedicat exclusiv lui. George Soros e un om foarte influent la nivel global si bine cunoscut in intreaga lume, inclusiv Romania. Dar, la cei 87 de ani impliniti, a inceput sa slabeasca brusc si se aproprie si el, la fel ca noi toti, de apusul vietii. Nu se mai poate tine in picioare cind conferentiaza. Ultima oara a conferentiat in mai la Paris asezat pe scaun si cu o voce mai putin ferma. Din cind in cind parea sa-si piarda si firul discursului. Dar nu slabaciunea fizica il ingrijoreaza cel mai mult pe Soros. E mai ingrijorat ca isi sfirseste viata pierzind marile pariuri ale vietii lui.

Putem spune ca la cei 87 de ani ai lui Soros e un perdant? Asta e sugestia unui dosarul extrem de vast si bogat in informatii privind viata lui George Soros publicat de New York Times Magazine pe 17 iulie. Titlul articolului e sugestiv si reflecta opinia autorului ca Soros a pierdut marele pariu al vietii lui, democratia liberal-seculara, un pariu in care a investit miliarde de dolari: George Soros Bet Big on Liberal Democracy. Now He Fears He Is Losing (George Soros a pariat mult pe democratia liberala. Se teme ca a pierdut). [Articolul poate fi cititi aici: https://www.nytimes.com/2018/07/17/magazine/george-soros-democrat-open-society.html?rref=collection%2Fsectioncollection%2Fmagazine&action=click&contentCollection=magazine®ion=rank&module=package&version=highlights&contentPlacement=5&pgtype=sectionfront]

Influenta pe care Soros a exercitat-o in ultimele citeva decenii nu poate fi negata nici subestimata. E practic imposibil sa rasfoiesti presa internationala fara ca, mai zilnic, sa dai peste numele lui. E cert, insa, ca amprenta intelectuala a lui Soros va continua si dupa moartea lui. In toamna anului trecut, Soros, cotat pe locul 20 intre cei mai bogati oameni ai Americii, a transferat mai intreaga lui avere de 18 miliarde de dolari organizatiei lui Open Society Fund (Fondul Societii Deschise) (OSF). Scopul Fondului e promovarea dupa moartea lui Soros a viziunii lui declarative de a promova democratia liberal-seculara in lume. Doar Bill si Melinda Gates au o Fundatie cu scopuri caritabile si educationale mai mare ca a lui Soros. Spre deosebire de cei doi, insa, Soros e la apusul vietii, dar discipolii lui actioneaza in mai multe tari, si, spre deosebire de sotii Gates, pasiunea lor, ca si a lui Soros, este politica si promovarea unei ideologii si a unui gen specific de politica de stanga. Fundatia lui Soros are in jur de 1.800 de angajati in 35 de tari si e administrata de 17 borduri de conducere, atit nationale, cit si regionale si globale.

George Soros si Donald Trump
Soros e unul din cei doi foarte influenti barbati new yorkezi ai zilelor noastre. Celalat e Donald Trump, Presedintele Statelor Unite. Cei doi au citeva lucruri in comun. Ambii au fost casatoriti de trei ori si au cinci copii. Ambii sunt multimiliardari. Ambii au fost oameni de afaceri de succes. Ambii au ambitii globaliste. Ambii sunt pasionati de politica. Ambii sunt ambitiosi si interesati sa-si extinda influenta, atit in Statele Unite dar mai ales la nivel international.

Diferentele intre cei doi, insa, sunt mai multe dar si mai pregnante. Trump a ales politica ca si pirghie principala pentru promovarea viziunii lui, iar Soros o strategie indirecta, educind si apoi cautind sa promoveze in functii cheie, atit in America cit si in Europa, dar mai ales in Europa de Est, politicieni si persoane publice care ii impartasesc ideologia si viziunea politica. Soros e mai bogat ca Trum, dar Trump mai tinar. Soros parvine din traditia israelita iar Trump din cea protestanta. Soros e izolat si respins in Europa de Est, unde Trump e mai in voga. Trump e izolat si respins in Europa Occidentala, unde Soros e in voga. Soros isi exporta ideologia in Europa de Est, un teritoriu ostil, iar Trump face la fel in Europa de Vest, un teritoriu la fel de ostil pentru el.

Soros promoveaza antivalorile iar Trump valorile. Soros promoveaza avortul iar Trump dreptul la viata al copiilor nenascuti. Anul trecut si anul acesta Soros a finantat proiectul constitutional de legalizare a avortului in Irlanda. Recent, Soros a anuntat ca va finanta eforturile stangii politice americane pentru a bloca confirmarea judecatorului Brett Kavanaugh la functia de judecator in Curtea Suprema a Statelor Unite. Luna trecuta, Presedintele Trump l-a nominalizat pe Kavanaugh in aceasta functie, urmind ca el sa fie confirmat oficial in functie de Senatul american. Judecatorul Kavanaugh e pro-viata. Soros si democratii se tem ca odata confirmat in functie, Kavanaugh si ceilalti judecatori conservatori din tribunalul Suprem al Statelor Unite vor abroga dreptul la avort confirmat de Curtea Suprema in 1973.

Soros s-a nascut in Ungaria in 1931 intr-o familie de evrei. In mod fortuit, in 1944 a scapat, impreuna cu familia lui, de a fi deportat din Ungaria dupa ce nazistii au invadat Ungaria. Conform articolului din New York Times Magazine, tatal lui George Soros, avocat, a obtinut documente false pentru familie reusind astfel sa scape cu viata pina la terminarea razboiului.
Unii cercetatori l-au numit pe Soros colaborator nazist, o eticheta de care, afirma articolul, George Soros nu a reusit sa scape pina in zilele noastre. Eticheta de colaborator nazist e foarte improbabila, insa, avind in vedere ca in 1944 cind nazistii au invadat Ungaria el avea doar 13 ani. Soros a fost la fel de norocos sa scape si de comunism. In 1946 tinarul Soros a fugit din Ungaria, unde comunistii isi consolidau puterea, si s-a stabilit in Marea Britanie. A urmat cursurile prestigioasei London School of Economics unde l-a avut ca profesor pe austriacul Karl Popper. In 1945 Karl Popper a publicat un eseu care l-a marcat si inflentat pe Soros pentru restul vietii. Intitulat The Open Society and Its Enemies („Societatea deschisa si dusmanii ei”), idea principala a lui, si care l-a captivat pe Soros, a fost ca doar democratia liberala si societatea deschisa pot preveni totalitarismul de stanga si de dreapta. Notiunea asta relativ simpla a fost de o importanta deosebita pentru Soros. Doar intr-o societate deschisa si democrata, a inteles Soros, pot minoritatile, inclusiv evreii, sa traiasca in liniste fara a fi tracasate, agresate ori discriminate. Idea aceasta l-a animat pe Soros si activitatile lui pentru restul vietii. In 1956 Soros se muta la New York unde incepe sa munceasca ca si bancher la unele din firmele de pe Wall Street. Ambitia lui a fost sa economiseasca $100.000 in cinci (5) ani dar a castigat mult mai mult.

Spre sfartitul anilor 70 Soros a devenit un om extrem de bogat, iar din anii 80 si 90 bogatia lui a crescut exponential. In 1992 a castigat $1,5 miliarde de dolari peste noapte speculind, corect, devalorizarea peste noapte a lirei sterline. In 1997 a urmat aceasi metoda speculativa si a castigat $750 de milioane de dolari din devalorizarea, tot peste noapte, a monedei tailandeze. Dintr-o data, Soros a devenit tinta atacurilor guvernelor si a mass mediei internationale pentru manipularile facute de el care au dus la devalorizarea lirei sterline si a monedei tailandeze. Daca efectele speculatiilor lui au fost putin simtite in Marea Britanie, ele au fost devastatoare in Tailanda, unde multi oameni si-au pierdut locurile de munca si unele firme au falimentat. A fost tentat sa aplice aceasi formula pentru devalorizarea monedei Indoneziei, a Malayeziei si a rublei rusesti. In final, insa, a rezitat tentatiei, pierzind spre sfarsitul anilor 90, $400 de milioane. Soros si-a justificat speculatiile monetare care pe el il faceau bogat iar pe altii saraci, zicind ca daca nu ar fi incercat el devalorizarea monedelor, ar fi facut-o altii. Cert e ca Soros a devenit unul din cei mai bogati oameni ai lumii. Si, spre deosebirea mmajoritatii dintre ei, si-a pus bogatia in slujba idealurilor lui politice.

A inceput sa-si exporte viziunea politica fondind, in 1979, The Open Society Fund. Prin acest Fond a sprijinit dezidentii Cehoslovaciei anilor 70 si 80, activitatile miscarii Solidaritatea din Polonia, si activitatile dizidentilor Ungariei. Revolutiile anticomuniste din 1989 din Europa de Est i-au dat lui Soros oportunitatea unica pentru promovarea ideilor lui intr-un teritoriu nou si vast. Prima tara in care a investit a fost Ungaria unde dupa 1989 a investit $400 milioane. Pentru a-si promova idealurile politice, in 1991 a fondat Universitatea Europei Centrale (UEC) in Praga pe care a mutat-o la Budapesta in 1993. De atunci, de la UEC au absolvit peste 14.000 de studenti din Europa de Est si Asia Centrala.

Unul din tinerii in care Soros a arat un interes deosebit si pe care l-a sprijinit mult a fost Viktor Orban, actualul premier al Ungariei. I-a finantat educatia la Oxford si a sprijinit financiar organizarea grupului Fidesz format de Orban, un grup al tinerilor conservatori maghiari care azi domina scena politica a Ungariei. La scurt timp, Soros a devenit interesat si in Romania, avind in minte aceleasi obiective: promovarea in Romania a unei societati deschise. Articolul din New York Times Magazine nu discuta implicarea lui Soros in Romania. In toamna anului trecut si in primavara acestui an, insa, fundatia americana Capital Research Center a publicat zece (10) articole privind actiunile lui Soros in Romania. Ele pot fi citite aici: https://capitalresearch.org/tag/soros-in-romania/. Un numar mare din personalitatile politice si publice ale Romaniei anilor nostri au primit burse din partea organizatiilor lui Soros. In articolele publicate de Capital Research Center veti da peste citeva dintre ele, inclusiv Monica Macavei. In 1992 Macovei a primit din partea lui Soros o bursa intreaga pentru a studia la UEC in Budapesta de unde a obtinut un masterat in drept si unde a fost cooptata mai tirziu in Bordul de Conducere (Board of Trustees) al Universitatii. De atunci Macovei a fost cooptata in diferite organizatii, institutii si actiuni demarate de Soros in Europa. Pe linga Macovei, amintim si pe SandraPralong, unul din consilierii cei mai influenti ai Presedintelui Iohannis.

Actiunile lui Soros in Europa de Est, insa, au devenit mai agresive de-a lungul anilor. S-a observat o coluziune (adica intelegere secreta) intre organizatiile sorosiste din Europa de Est, inclusiv Romania, si ambasadorii Americii din vremea administratiilor Obama pentru a destabiliza societatea civila conservatoare din Europa de Est. Afirmatia aceasta nu ne apartine noua ci este concluzia unei Fundatii americane. Mai devreme in an, influenta Fundatie americana Judicial Watch din Washington DC a dat in instanta Departamentul de Stat al SUA afirmind ca e in posesia unor documente care dovedesc coluziune intre oficialitati ale Departamentului de Stat al Administratiei Obama si George Soros pentru de-stabilizarea guvernelor democratice si conservatoare din Colombia, Romania, Macedonia si Albania. In propriile ei cuvinte, Fundatia Judicial Watch afirma ca „evidence we’ve uncovered to date suggests there is collusion between officials from the Obama State Department (many of whom are still in government under President Trump) and George Soros to destabilize conservative, democratically elected governments in these 4 nations overseas, collusion which continues today”. („Probele pe care le-am obtinut sugereaza ca exista o coluziune intre oficialitati ale Departamentului de Stat al Administratiei Obama – dintre care multi inca functioneaza in guvernarea Presedintelui Trump – si George Soros pentru a destabiliza guvernele conservatoare alese democratic in aceste tari si ca aceasta coluziune continua pina astazi”)

Actiunea judecatoreasca pe care Judicial Watch a demarat-o privind Romania a fost inregistrata in Washington DC pe 23 martie anul acesta si o puteti citi aici: http://www.judicialwatch.org/wp-content/uploads/2018/03/JW-v-State-Dept-Case-1-18-cv-00667.pdf. Prin ea, Judicial Watch cauta sa obtina informatii si documente oficiale din partea Guvernului Statelor Unite privind activitatile lui George Soros in Romania, inclusiv o copie a corespondentei electronice dintre Ambasadorul Klemm si organizatia Open Society Foundation – Romania.

Daca in anii 70 si 80, cel putin la nivel declarativ Soros a avut intentii bune, in principal extinderea democratiei in Europa de Est si Uniunea Sovietica, in timp, intentiile lui au devenit obiective desemnate sa submineze conservatorismul si guvernele conservatoare si sprijinirea si promovarea guvernelor de stanga, a miscarilor de stanga si a ideologiei de stanga. Privind valorile, Soros e un adept al secularismului radical si al valorilor seculare. Soros e un globalist care favorizeaza guvernarea globala. Promoveaza avortul, drepturile homosexualilor, finanteaza revolutia sexuala din America si Europa, iar in 2014 a finantat in Romania propaganda impotriva candidatilor la europarlamentare care pledau in favoarea suveranitatii nationale si valorile traditionale. Peste tot in lume a finantat si finanteaza organizatii care promoveaza avortul, si organizatii homosexuale si pro-homosexuale, printre ele Human Rights Watch, Amnesty International, Planned Parenthood si American Civil Liberties Union.

Pozitiile anti-conservatoare ale lui Soros i-au adus multi dusmani. Cel mai acerb dintre ei e fostul lui adept, Viktor Orban. In timp ce Orban vira la dreapta, vazind in conservatorismul traditional maghiar formula cea mai adecvata pentru supravietuirea civilizatiei maghiare, Soros a virat la stanga, demonizind conservatorismul si promovind valori globaliste in detrimentul suveranitatii nationale si a patriotismului. Conflictele dintre cei doi sunt bine cunoscute la fel ca si campania lui Orban impotriva lui Soros. Orban l-a acuzat pe Soros ca vrea sa distruga civilizatia crestina a Ungariei, sa transforme Ungaria intr-o tara musulmana, a cerut inchiderea Universitatii Europei Centrale din Budapesta, iar mai devreme anul acesta Parlamentul Ungariei a adoptat o lege care nu recunoaste diplomele universitare emise de Universitatea lui Soros in Ungaria. Mai devreme in an, un ziar pro-Orban a publicat numele a peste 200 de intelectuali maghiari pe care Orban i-a etichetat ca fiind „mercenarii lui Soros”. Presiunea asupra lui Soros a fost prea mare pentru el si Soros a capitulat. In mai a anuntat inchiderea birourilor fundatiilor lui din Ungaria si transferarea lor la Berlin. Obiectivul lui Soros a fost ca in 2019, la aniversarea a 30 de ani de la prabusirea Zidului Berlinului si a Cortinei de Fier, sa anunte triumful democratiei liberale in intreaga Europa de Est. Dar, zice autorul articolului din New York Times Magazine, nu a fost sa fie.

Chiar mai rau, evenimente din doar ultimii citiva ani dovedesc ca influenta lui Soros e pe cale sa fie mai in intregime anihilata. In 2015 Putin a expulzat din Rusia angajatii organizatiilor lui Soros, Open Society Foundations, si le-a inchis, declarindu-le o amenintare la securitatea nationala. La fel ca Orban, Putin e si el un dusman declarat a lui Soros facind comentarii negative la adresa lui la recentul summit de la Helsinki cu Presedintele Trump. Relatiile lui Soros cu Netanyahu sunt si ele reci. Netanyahu il acuza pe Soros ca finanteaza si promoveaza radicalismul palestinian impotriva Israelului. In schimb, relatiile lui Netanyahu cu Orban sunt cordiale. In plus, influenta lui Soros apune si in Italia. De-a lungul anilor Soros a cheltuit 300 de milioane de dolari pentru integrarea populatiei roma in tarile Uniunii Europene. In iunie, Matteo Salvini, Ministrul de Interne al Italiei, a cerut inregistrarea tuturor tziganilor din Italia si expulzarea acelora dintre ei care nu sunt cetateni italieni. Soros a critica Italia, dar italienii l-au luat in ris. In opinia autorului, incercarile lui Soros de a integra populatia roma „is another battle that Soros may well be losing” („este o batalie pe care Soros foarte probabil ca o va pierde”).

Dar nici in Marea Britanie, si nici la el acasa, in Statele Unite, Soros nu a scontat succese notabile. In 2016 a contribuit jumatate de milion de dolari pentru a preveni Brexitul iar anul trecut si anul acesta a contribuit la incercarile de organizare a unui al doilea referend care sa tina Marea Britanie in Uniunea Europeana. Conservatorii britanici i-au dat peste nas, acuzindu-l ca submineaza democratia britanica.

Soros e mai putin popular in Statele Unite de cum ne-am putea imagina. Stanga politica nu il accepta pentru ca Soros e capitalist. Si-a facut miliardele pe spinarea altora. E bogat pentru ca i-a saracit pe altii. Actiunile lui au cauzat mai multa inegalitate economica, iar activitatile lui caritabile sunt vazute ca o incercare de a-si ispasi pacatele capitaliste. Mass media americana are un termen specific pentru bogatanii de teapa lui Soros, „filantrocapitalisti” („philantrocapitalism”), o categorie in care ii pune si pe Bill Gates si sotia lui si pe Mark Zuckenberg de la Facebook.

Soros nu e acceptat nici in miscarea conservatoare. Pozitiile lui anti-nationale, seculare si anti-valori sunt incompatibile cu conservatorismul social al majoritatii covarsitoare a republicanilor americani. Cu toate acestea, Soros a investit in candidati politici, si a pierdut. Democratului liberal din Massachusetts, John Kerry, i-a dat $20 de milioane pe timpul campaniei lui prezidentiale, dar care a fost castigata de republicanul conservator George Bush din Houston, Texas. In 2016 Soros a sprijinit campania prezidentiala a lui Hillary Clinton cu $25 de milioane, dar a castigat republicanul conservator Donald Trump. Lui Obama nu i-a dat multi bani, dar pe Obama l-a numit, in recentul interviu cu New York Times Magazine, „my greatest disappointment” („dezamagirea mea cea mai mare”). Autorul articolului nu a reusit sa obtina detalii din partea lui Soros privind marea lui dezamagire pentru ca un consilier a lui Soros a intervenit sa-l corecteze pe marele miliardar sa nu faca o gafa. Totusi, Soros a dezvaluit ca in cei 8 ani ai celor doua mandate ale lui Barak Obama, a avut o singura conversatie telefonica cu Obama. A initiat-o Obama, spunindu-i ca are la dispozitie doar 5 minute de discutii. Cumva, Soros a reusit sa o prelungeasca la 8 minute.

Daca stanga americana se distanteaza de Soros, Soros se distanteaza si el. In interviul cu New York Times Magazine isi exprima ingrijorarea pentru realinierea palpabila a democratilor americani spre pozitii ideologice de stanga tot mai extremiste. Asta nu poate decit sa-i ajute pe republicani, zice el. In final, Soros recunoaste ca a pierdut mai mult decit a castigat: „unfortunately, I’m losing too much in too many places right now” („din nefericire pierd prea mult in prea multe locuri in prezent”) Cuvinte interesante din partea unui om care mai toata viata  a castigat sume ernorme, a fost obisnuit doar sa castige, si a pierdut putin. Mai tragica, insa, e concluzia lui finala, o caracterizare proprie a situatiei lui la apusul vietii: ar fi dorit sa aibe mai multi prieteni. („I’m not happy to have that many enemies. I wish I had more friends”) („Nu sunt multumit ca am asa de multi dusmani. Mi-as fi dorit sa am mai multi prieteni”)

Sursa: www.alianta-familiilor.ro.