NATO se pregătește de război împotriva Rusiei și trage și România în vâltoarea lui
Alianța Nord-Atlantică a devenit redundantă odată cu desființarea Pactului de la Varșovia. Care, apropo, a fost înființat exact ca o contrapondere la NATO, nu invers. Odată cu decizia de extindere a acestei alianțe, s-a trecut de paradigma apărării colective la aceea a extinderii colective, un proces politic esențialmente ofensiv, sub conducerea lui Bill Clinton, un membru marcant al Bilderberg și adus de această omnipotentă organizație secretă la putere.
Scopul a fost acela de a izola Rusia și de a o determina să se considere în permanență înconjurată și asediată. Iar din hăul căscat între cele două foste superputeri militare ale lumii urma să răsară noul complex militar-industrial al SUA, mai puternic și mai bogat ca niciodată. Tot ce trebuia era să fie convinse țările naive din estul Europei să accepte benevol tutela militară americană împachetată în staniolul deja anacronic al NATO.
Cam acestea au fost ideile epitomice emanate de clubul Bilderberg și de extensia sa în politică externă, Council of Foreign Relations, un think tank al Bilderberg axat pe conceptul axial al dominației americane necontestate în lume. În laboratoarele acestor think tank-uri axate pe geostrategie a fost elaborată politica americană de implicare expansionistă, deocamdată pasiv militar, dar extrem de amplă financiar, în menținerea cu orice preț a Ucrainei în război, indiferent de numărul ucrainenilor morți, aspect pe care l-au înțeles și aceștia, pentru că acum refuză încorporarea obligatorie. Faptul că familia Biden își apără investițiile și secretele corupției sale în combinația ucraineană este doar un stimul, nicidecum o cauză centrală a implicării Statelor Unite, deci și a NATO, în războiul ucrainean. Biden însuși este produsul partidei democrate neoconservatoare, al cărei unic deziderat este menținerea dominației planetare americane, înavuțirea peste măsură și consfințirea tutelării popoarelor aflate în servitute față de America, pe vecie dacă se poate. Două gigantice conglomerate participă la fundarea acestei mantre americane expansioniste a secolului XXI, complexul său militar-industrial și sistemul global al presei democrate, presă care nu mai are nimic în comun cu așa-numitele deontologii enunțate în a doua jumătate a secolului trecut. La care se adaugă Foreign Office-ul american.
Principiile lozincarde false promovate agresiv de America diferă, conform intereselor
Nici vorbă de a mai fi luate în considerare, de exemplu, dreptul rușilor din estul Ucrainei la autodeterminare, sau al sârbilor. Are prevalență acest drept și este recunoscut numai acolo unde interesele americane coincid, unde nu, nu. Prin urmare Taiwanul, de exemplu, și Coreea de Sud își pot manifesta plenar autodeterminarea, pentru că sunt aliați ai Americii. Palestinienii din Gaza și Cisiordania nu. Kosovarii da, pentru că Serbia este aliata Rusiei, dar kurzii nu, pentru că Turcia este aliat NATO. La fel, nici transnistrenii nu dețin dreptul la autodeterminare, cum nici românii din nordul Bucovinei și din nordul Maramureșului.
Iată deci că principiile umanitarismului și libertăților civice emanate de ipocrizia americană sunt cu geometrie variabilă, în funcție de constelația intereselor oculte ale Americii imperiale. Acum s-a distilat o altă doctrină în laboratoarele Bilderberg și ale Departamentului de Stat american, aceea a războiului etern cu Rusia, o modalitate perfecta de a-i menține cu orice preț pe democrați la putere și mașinăria de război aflată în slujba lor perpetuu alimentată cu banii contribuabililor americani naivi.
Deocamdată în retorica americană neoconservatoare și neomarxistă a democraților s-a avansat o perioadă de zece ani de război obligatoriu în Ucraina, cu susținerea financiară necesară complexului militar-industrial american, ce va depăși copios un trillion de dolari. Iar anacronica alianță NATO este propulsată pe post de apărătoare a libertății și democrației în lume, clivând de la principiul fundamental pe care a fost înființată, acela al defensivei comune, la acela al ofensivei comune, cu banii și sângele fraierilor care se lasă aiuriți de sloganurile progresiste ale luptei comune împotriva autoritarismului.
Poate inaugura Trump o eră a păcii și prăbușirea NATO?
Dar, evident că venirea lui Trump la Casa Albă este o amenințare la adresa războiului continuu finanțat continuu, în favoarea intereselor continue ale democraților americani. Numai că, ceea ce poate face Trump și va trebui să facă, dacă până la venirea sa la Casa Albă se crează mecanisme autosustenabile de finanțare a războiului Ucrainei, nedemocratice și nelegitime, dar cumva legiferate de Justiția americană aservită democraților, este să retragă SUA din NATO, iar împreună cu Marea Britanie și cu Canada, după plecarea conservatorilor britanici și a actualului președinte canadian de la putere, eventual să creeze o nouă alianță exclusivă a celor trei țări anglo-americane, adevărata alianță a Atlanticului de Nord, unde să intre eventual numai Islanda.
Iar pe europeni să-i lase în plata Domnului cu visurile lor de mărire și de glorie militară, cu un NATO golit de conținut și de semnificație strategică, promovat astăzi aproape în exclusivitate în baza sângelui american cu precădere, dar și a banilor și științei și tehnologiei Americii.
Pentru că altfel, stupiditatea unora reduși intelectual ca Macron, ca Ursula Leyen, Stoltenberg, Donald Tusk, Iohannis, sau ca Rishi Sunak, va arunca Europa într-un război fără sfârșit, cu România una din victimele naive ale acestuia, obligând BRICS-ul condus de Rusia și de China să devină la rândul său alianță militară planetară, mult mai puternică decât defunctul pact de la Varșovia. Și care depășește deja forța nucleară a NATO, prin țările componente. Preluăm în continuare fragmente din excelentul articol de sinteză din Cotidianul, analiza geostrategică a lui Călin Marchievici:
Interviu pentru The Economist, spunând că trimiterea trupelor ar fi o variantă ”legitimă”, în cazul în care Rusia ar rupe liniile apărării ucrainene.
„Am un singur obiectiv strategic: Rusia nu poate câștiga războiul în Ucraina. Dacă Rusia câștigă în Ucraina, nu va ai fi securitate în Europa. Cine poate susține că Rusia se va opri acolo?
De ce securitate vor mai avea parte țările vecine: Moldova, România, Polonia, Lituania și altele?”, a spus Macron.
Războiul fără sfârșit conform intereselor democraților americani, tot fără sfârșit
A venit apoi acordul de principiu al țărilor NATO, la începutul lunii aprilie 2023, de a susține pe termen lung efortul de război al Ucrainei – un fond de 100 de miliarde de dolari pentru următorii cinci ani – și de a prelua de la SUA sarcina de coordonare a coaliției ad-hoc numită „Grupul Ramstein”. Ambele măsuri au fost interpretate ca o încercare de a garanta sprijinul militar și financiar pentru Ucraina în cazul în care Donald Trump ar fi ales președinte in SUA. Finanțarea prin fondul amintit ar trebui să dureze cinci ani.
Rishi Sunak a anunțat că Londra va oferi alte 3 miliarde de lire sterline pentru efortul de război al Ucrainei și că cele două țări au încheiat un pact de securitate – ale cărui detalii rămân necunoscute – care ar urma să dureze zece ani sau până la aderarea Ucrainei la NATO.
Iar pe 28 aprilie, după ce ajutorul american de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina (în mare parte un ajutor masiv pentru complexul militaro-industrial american) a trecut de votul din Camera Reprezentanților, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aruncat bomba:
„Lucrăm pe un text specific. Scopul este să încheiem cel mai puternic acord dintre toate. Discutăm despre bazele specifice pentru securitatea și cooperarea noastră.
Lucrăm pentru a stabili nivelul sprijinului pentru acest an și pentru următorii zece ani, inclusiv pentru sprijinul militar, financiar, politic și pentru coproducția de arme”
Pentru a fi și cele ai sigure cecuri pentru război, era necesară o garanție împotriva unei încercări a unei potențiale administrații Trump (începând din ianuarie 2025) de a aduce Kievul și Moscova la masa negocierilor. Acorduri pentru cinci-zece ani, precum cele puse la cale de NATO, Marea Britanie sau cel anunțat acum de președintele Zelenski sunt asemenea garanții anti-Trump.
Neoconservatorii democrați americani încearcă îngrădirea lui Trump
„SUA și alte țări occidentale iau în calcul transferul sarcinilor de coordonare a transportului de arme in Ucraina de la SUA la NATO, pentru a garanta menținerea fluxului de armament sub o potențială administrație Trump”, scrie Politico. Senatorul conservator J.D. Vance arată că tabăra neoconservatoare de la Washington încearcă în acest fel să limiteze opțiunile diplomatice ale lui Trump pentru a încheia războiul din Ucraina, creând și cadrul legal pentru un impeachment, în cazul în care noul președinte ar încerca să anuleze sprijinul pentru Kiev.
Așadar, ultimele evoluții din relația dintre Ucraina și aliații vestici indică spre scenariul sugerat de președintele Council on Foreign Relations sau chiar de premierul Belgiei imediat după începerea războiului – cel puțin zece ani ani de război (de uzură, economic, informațional), cu multe acorduri bilaterale care să nu implice NATO în ansamblu, clauza Articolului V și ”deranjanta” regulă a unanimității în Alianță.
Eminența cenușie a Bilderberg configurează politica externă americană
În iunie 2022, Richard Haass, președintele Council on Foreign Relations, scria, în paginile Foreign Affairs, revista amintitului think tank, ca războiul din Ucraina va fi unul „lung” și că ”vom lupta” cu toții.
Nu trecuseră nici două luni de la eșecul negocierilor de la Istanbul dintre Rusia si Ucraina, iar Council on Foreign Relation nu mai întrevedea posibilitatea încheierii războiului pe cale diplomatică. Haass susținea că Suedia și Finlanda trebuie integrate în NATO, că Ucraina trebuie să primească sprijin militar și financiar pe termen lung din partea Vestului, că politica de sancțiuni împotriva Rusiei trebuie să continue pe termen lung și că războiul se va încheia doar când la Moscova, nu la Kiev, va veni un lider gata să facă pasul înapoi, încheie analistul Cotidianului.
Libiu Mateescu
