„Ne trezim uşuraţi la conştiinţa faptului că nu mai sîntem siliţi să fim stîlpii asupririi!”
De fapt la Trianon, în 1920, s-a decis crearea Ungariei adevarate !!
Pentru acei unguri care nu mai ostenesc blamându-i pe români, să le reamintim!
La Trianon, în 1920, s-a decis crearea statului Ungaria iar Budapesta nu mai fusese capitala unui stat adevărat, suveran, încă din 1527, după dezastrul de la Mohaci !. Abia după 400 de ani, la Trianon, a apărut din nou un stat ungar!! In sfarsit, pentru prima oară în istoria lor, ungurii erau majoritari în propria ţară. Iar statul ungar era, pentru prima oară, un stat naţional!
Comunitatea internaţională le-a făcut ungurilor acest dar adevarat.
De ce atunci maghiarii, consideră că la Trianon, s-a produs cel mai mare dezastru din istoria lor !?
Care e logica acestor resentimente? Până la Trianon, vreme de 400 de ani, ungurii au trăit sub guvernarea şi administrarea altora, ba a turcilor, ba a austriecilor.
Abia după Trianon, ungurii s-au trezit liberi să se guverneze cum vor!
Citam din Manifest :
La inceput de noiembrie 1918 la Budapesta apare Manifestul semnat de fruntaşi ai spiritualităţii maghiare — printre ei ,marele poet Ady Endre, muzicienii de talie europeana Bartok Bela si Kodaly Zoltan, scriitorul Deak Francisc , publicistul Boloni Gyorgy (acesta, de teama represiunii horthyste, în 1919 se autoexilează), Giesswein Săndor, înalt prelat catolic ş.a.
Acum citam din Manifestul istoric al intelectualitatii maghiare: : „Vechea Ungarie s-a prăbuşit(…) Scopurile noastre nu se mai opun scopurilor altora(…) Şi noi ne considerăm o naţiune reînnoită, o forţă acum eliberată (…) Ne trezim uşuraţi la conştiinţa faptului că nu mai sîntem siliţi să fim stîlpii asupririi …” — se spune în emotionantul Manifest.
La numai cîteva zile după aceea, Adunarea saşilor de la Mediaş proclamă Hotărîrea acestora de a face parte din România. Pentru a enunţa solemn , aceeaşi decizie nu o întîrzie nici şvabii din Banat. (De menţionat — nota bene — este şi faptul că germanii din comitatul Békéscsaba, teritoriu niciodată revendicat de români, cer alipirea acestei părţi a Ungariei… tot la România). Care a fost primul lor gând de autoguvernare maghiară, suverană şi independentă pentru prima oară după 400 de ani?
Din păcate, „abnegaţia” ungurească sistematic instituţionalizată, de a lovi şi calomnia tot ce este românesc, ne obligă să părăsim îndătinata noastră atitudine de a-i lăsa pe neprieteni în plata Domnului. Bunătatea şi bunul nostru simţ, sunt considerate slăbiciune, prostie chiar!
E timpul ca această impertinenţă să capete răspunsul cuvenit, iar cei fără ruşine să fie obrăzniciţi şi puşi cu nasul la perete, să nu şi-l mai ridice aşa de sus, fără niciun temei! Dacă nu se găsesc maghiari de bun simţ macar in Secuime, care să-i tragă de mânecă pe conaţionalii lor mai zănateci sau nu îndrăznesc,o să ne ocupăm noi, românii, de această trebuşoară!
Avem nevoie, aşadar, de o strategie bine pusă la punct (dar nu de catre …tehnocrati!) prin care să contracarăm eforturile sistematice ale celor care, cu fel şi fel de minciuni, ne calomniază şi ne sabotează cu orice ocazie!
Noi inca ezitam, desi avem de partea noastră tocmai adevărul! (Prof.Deak Andrei)