Nici dacă era Prim-secretar, Căncescu n-ar fi îndrăznit să se gandescă …la atâtea potlogarii!
Beneficiind de unul dintre cele mai cochete şi pitoreşti locatii din oraş, Spitalul Mârzescu lasat de unmare ministru roman Marzescu (în foto) printr-un testament beton comunitatii brasovenilor. Dar dacă omul politic de exceptie a lasat brasovenilor o „comoara” edilitara, nu o bombă de mizerie, un „dezastru”, după cum recunosc chiar autoritățile sanitare, un loc pe care doar dacă îl vizitezi, simţi că te îmbolnăveşti, un politruc s-a gandit cum să-l privatizeze. Până la urmă nu e bine să ai ghinionul de-a fi internat acolo…
Dar să vedeți cum dorea să „asaneze” totul, printr-o chichiță patrimonială… marcaCancescu (scuzati caca…fonia) prin se dorea împiedicarea reabilitării clădirilor ce sunt în stare deplorabilă. Din pacate, mulţi ani Spitalul Mârzescu a fost mărul discordiei între „sefii” de la Primăria Braşov şi Consiliul Judeţean. Mai precis, intre Georgica si Bebitza…
De la intrarea principală în curte te izbește atmosfera dezolantă. Porțile ruginite, pe care nu le-a mai zăvorât nimeni, ghereta portarului, aparent abandonată, plus inca doua gherete comerciale amenajate la intrare si „adjudecate de un sofer smeker” de la „Salvare” care platea o chirie modica proprietarului. Dar castiga la greu…
În curtea asta, curatita prin „munca voluntara” care astăzi e dezgolită aproape complet (dar în care au răsărit tot felul de leagăne, deși nu există nici o secție de copii, și băncuțe, printre bălării),se joaca copii locatarilor,salariati „bagati”prin subsoluri si in pod de Directia sanitara pe vremuri de restriste…
Candva aici „explodau” copaci și tufe ornamentale, cu cărări spre umbrare naturale sub care bolnavii se refugiau. Era o oază de liniște, ca într-un sanatoriu din munți, și chiar desfrunzită incinta era primitoare.
Pavilioanele de la Mârzescu au fost clădite spre finele perioadei interbelice – Cea mai veche carte poştală oferind ambianta unui parc superb, o deține arhitectul Ovidiu Taloş, iniţiatorul proiectului „Oraşul Memorabil”, datând din 1940 !! Din pacate, vremea şi intemperiile au „lucrat” împotriva clădirilor,altfel…sanatoase, dar care par să sufere de o boală ce le-a jupuit „faţa”. Pe alocuri, tencuiala căzută lasă să se vadă rănile pereţilor de cărămizi roase. Vila unde își au sediul secțiile de ORL și Oftalmologie are un aspect încă impunător, prin arhitectura nobilă, dar ponosita.
Când te apropii de intrarea în clădirea galbenă, dacă ignori muşchii care cresc în streșinile acoperișului ce completează zidăria aproape mucegită sub arcade, dai de uşi înalte, din lemn masiv, cu clanţe de alamă, lustruite de atâtea mâini în cele 7 de decenii de când au fost montate. Câteva termopane strecurate pe ici pe colo nu fac decât să contrasteze cu lemnul vechi al ferestrelor duble ce pe alocuri au înțepenit fie în poziția deschis, fie nu se mai deschid… Ușile decupate, cu arc, scârțâie și se izbesc cu ecou prelung, ce accentuează senzația de edificiu bântuit de dureri ascunse. Tencuială coşcovită, infiltraţii de apă, pereţii plini de igrasie şi înnegriţi de praf, spoiala de vopsea galbenă, umflată, diformă, sub care pare că au „explodat” colonii de ciuperci, faianţă căzută, instalaţii sanitare ruginite, o înghețata casă a scărilor, pe care se văd și acum urmele unei vechi zugrăveli. E tabloul în care doar blocul operator face notă discordantă.
Dar când crezi că mai rău nu se poate, afli că pentru a fi consultat în ambulatoriu la Oftalmologie și ORL intro vreme mai trebuia să cobori si la subsolul clădirii , acolo unde se află și centrala termică,. Ușile moderne de lemn ale celor două cabinete sunt „din alt film” și nu reușesc decât să scoată în evidență mizeria.
Spitalul Mârzescu e practic un staționar al Spitalului Județean găzduind intr-o vreme secțiile de ORL și Oftalomologie, iar de câțiva ani o altă secție de Interne, inclusiv Nefrologie şi Centrul de Dializă, ultima mutată fiind Oncologia, cu aer vetust, de azil de bătrâni postbelic din altă clădire istorică, din Șchei, și aceea pe cale să se dărâme, în corpul ceva mai recent construit, dinspre Str. Sitei, dar tot . Mulți ani, imobilul a găzduit Urologia, singura renovată, la aproape 20 de ani de la Revoluție, dar ulterior „împrospătării” secția a fost mutată în Staționarul Tractorul. Intrarea dinspre Strada Sitei e la fel de dezolantă: o poartă mică, de metal ruginit, în mijlocul unui gard de beton aproape culcat la pământ. Rampa lungă și cu unghi cam mare de înclinare pentru scaunele cu rotile e și ea ruginită, iar clădirea cenușie este intrată într-o buclă a timpului, cu mozaic și scări roase, uși și ferestre uitate din alte vremuri și o siglă din anii 70 ce indica pe atunci existența unui telefon public cu fise.
Desi fusese donat exclusiv cu destinația de spital: timp de aproape 10 ani, începând cu anul 2005, Spitalul Mârzescu a fost un măr al discordiei între Primăria Brașov și Consiliul Județean.il
Afaceristul, ca administrator s-a dovedit a nu fi, Cancescu il voia demolat, la un loc cu Statia judeteana de Salvare, Morga Brasov , Centrul de hematologie Brasov si un Autoservice. Pe ce teren imobiliar exceptional, in centrul orasului, pusese ochii marele Ostap Bender al Brasovului !! Administrația județeană își anunțase intenția – și chiar făcuse demersurile de vânzare a terenului și clădirilor, pentru ca… din banii obținuți să facă un spital de urgență la Hărman.(?!) Urma ca activitatea medicală să se desfăşoare la Mârzescu încă doi ani, până când era gata noua construcţie. În 2007, valoarea pe piaţă a spitalului Mârzescu fusese estimată – de-a dreptul neverosimil ! – la 30-40 de milioane de euro, bani ce ar fi acoperit (?) costul investiţiei de la Hărman.
O donatie bine făcută taie mânăreala cancistă
Primăria s-a opus, terenul fiind o donaţie catre municipiul Braşov cu o clauză de retroversiune; imobilul poate reintra oricând în patrimoniul municipiului, dacă nu sunt respectate condițiile donației, respectiv ca în clădirile construite să se desfășoare activitatea medicală.
În Contractul de Donaţie încheiat la 23 ianuarie 1942 se face menţiunea că în cazul când terenul donat sau edificiile zidite pe el se vor folosi pentru alte scopuri decât pentru spitale, terenul donat va reintra de drept, fără vreo altă formalitate sau despăgubire în proprietatea comunitatii municipiului Braşov.!
La Cartea Funciară, însă, probabil,printr-o smecherie,dupa 63 de ani mai figurează doar terenurile în patrimoniul municipiului, dar donate, iar construcţiile, respectiv şapte corpuri de clădire, nu mai apar înscrise în evidenţe. Însă ele reapar menţionate în HG nr. 972/2001 ca … aparţinând domeniului public al judeţului…condus de Cancescu!! Aici credem ca si-a bagat coada dl. Cancescu, sau un om al lui !! Drept care plenul CJ a aprobat în 2007 trecerea construcţiilor şi terenului aferent Spitalului Mârzescu din domeniul public în cel privat, de data aceasta în vederea constituirii… garanţiei necesare pentru… împrumutul necesar realizării „Spitalului Clinic Universitar Hărman”.Ce „legatura” cu donatorul, adica, cu fostul ministru de interne si apoi de Justitie Marzescu?
Sa nu fi stiut… Legea pentru o simpla donatie unul din marii juristi ai tarii?? Executivul județean se prevala de o decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Braşov, din 2002, prin care Spitalul Mârzescu era trecut în patrimoniul judeţului, asta, deși juriştii administraţiei judeţene… nu au înregistrat la Cartea Funciară dreptul de proprietate al CJ Braşov asupra imobilului.
Pentru că CJ Cancescu a continuat demersurile de vânzare, in vreme ce Primăria a intentat o acțiune în instanță, iar plenul Consiliului Local Brașov a votat o hotărâre de anulare a donației. Municipalitatea nu se opunea vânzării în sine, ci voia să se asigure că acolo va fi tot spital, pentru care era dată hotărârea de Consiliu Local”, a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Braşov.
Cea din urmă idee nu a fost abandonată cu totul, dar forul județean va trebui să facă demersurile pentru a prelua clădirile de la Ministerul Sănătății, căruia îi aparține și imobilul în care a fost Oncologia, pentru care CJ are de asemenea planuri de renovare și amenajare…
Nici daca era Prim-secretar Cancescu n-ar fi indraznit macar sa se gandesca …la atatea potlogarii! (Deak Andrei)
