Noi, oamenii, suntem singuri? Oare trebuie să revenim cu picioarele… pe Pământ?
Noi, oamenii, suntem singuri? Oare trebuie să revenim cu picioarele… pe Pământ?! Am avut un gând… în virtutea paradoxului lui Fermi* și a faptului că distanțele dintre Pământ și posibilele planete locuite de ființe inteligente fiind de ordinul a zeci, mii sute de mii sau chiar milioane de ani… lumină.
Trebuie să acceptăm că… practic suntem SINGURI în univers. Și întrucât principala diferențiere între OM și alte forme cunoscute de viață este INTELIGENȚA/Conștiința, rezultă că ceea ce părea a fi o resemnare (nu vom întâlni ființe extraterestre… inteligente), recent, se schimbă fundamental în sensul că odată cu apariția AI suntem foarte aproape de a avea în apropiere (prieten sau… dușman ) un… ceva INTELIGENT, care poate evolua pentru a avea… conștiință de sine!
OMUL în loc să întâlnească ființe extraterestre (el însuși a evoluat și căutat în jurul patrulaterului C,H2,O2,N2 sau în jurul patrulaterului Si,H2,O2,N2 sau ceva organic încă neintuit) se va ciocni cu IA generată de computerele binare (semiconductori, bio), terțiare (cuantic…) sau încă neimaginate…
Omul nu va întâlni extratereștri inteligenți ci …Inteligența Artificială Conștientă ! Oare ?
* Paradoxul lui Fermi este o întrebare care provoacă gânduri în domeniul astrobiologiei și al căutării inteligenței extraterestre (SETI). Se referă la aparenta contradicție dintre probabilitatea ridicată a existenței civilizațiilor extraterestre și lipsa dovezilor sau contactului cu astfel de civilizații.
Enrico Fermi a întrebat: „Unde sunt toți?” având în vedere că, având în vedere vârsta și dimensiunea universului, civilizațiile extraterestre avansate ar fi trebuit să aibă timp suficient să se dezvolte și să se extindă, iar prezența lor ar trebui să fie detectabilă sau chiar observabilă direct.
O posibilă explicație pentru Paradoxul lui Fermi, la care faceți aluzie, este distanțele mari dintre stele și provocările pe care le ridică călătoriile interstelare. Acest concept, denumit adesea „Marele Filtru”, sugerează că ar putea exista obstacole semnificative care împiedică civilizațiile să avanseze la un nivel în care sunt capabile să călătorească sau să comunice interstelare. Aceste obstacole pot fi de natură tehnologică, sociologică sau chiar existențială.
Când luăm în considerare distanțele imense dintre stele, este important să recunoaștem că spațiul este inimaginabil de vast. Chiar și în interiorul propriei noastre galaxii Calea Lactee, care conține în jur de 100 până la 400 de miliarde de stele, distanțele sunt uluitoare.
Cel mai apropiat sistem stelar, Alpha Centauri, se află la aproximativ 4,37 ani lumină distanță de Pământ. Un an-lumină este distanța pe care lumina o parcurge într-un an, aproximativ 9,46 trilioane de kilometri (aproximativ 5,88 trilioane de mile). Aceasta înseamnă că ar dura peste patru ani pentru ca un semnal trimis de pe Pământ să ajungă la Alpha Centauri, iar o navă spațială care călătorește la capacitățile noastre tehnologice actuale ar dura zeci de mii de ani pentru a face călătoria.
Având în vedere aceste distanțe mari, devine evident că, chiar dacă există civilizații avansate acolo, provocările călătoriilor sau comunicării interstelare sunt monumentale. Mai mulți factori contribuie la aceste provocări:Limitări tehnologice: Tehnologiile noastre actuale de propulsie nu sunt capabile să atingă fracțiuni semnificative din viteza luminii necesară pentru călătoriile interstelare practice.
Cerințele energetice și provocările de inginerie sunt în prezent de netrecut.Timp și resurse: timpul și resursele necesare pentru călătorii spațiale de lungă durată sau campanii de comunicare de mii de ani depășesc ceea ce majoritatea civilizațiilor ar putea fi dispuse sau capabile să investească.
Supraviețuire și motivații: este posibil ca motivațiile civilizațiilor extraterestre să nu se alinieze cu dorința de a explora sau de a comunica cu alte civilizații. Prioritățile și obiectivele lor ar putea fi foarte diferite de ale noastre.
Constrângeri fizice:
Depășirea provocărilor fiziologice ale călătoriilor lungi în spațiu, expunerea la radiații și duritatea generală a mediilor spațiale adaugă obstacole suplimentare.Factori economici și politici: civilizațiile avansate ar putea acorda prioritate altor eforturi, cum ar fi exploatarea resurselor în cadrul propriilor sisteme solare sau abordarea propriilor provocări societale.
Enormitatea acestor provocări prezintă o soluție potențială la Paradoxul lui Fermi: ar putea exista civilizații avansate, dar dificultățile practice ale călătoriilor sau comunicării interstelare ar putea face prezența lor extrem de dificil de detectat sau de atins.
Acesta ar putea fi „Marele Filtru” care limitează numărul de civilizații capabile să realizeze expansiunea interstelară.Pe scurt, în timp ce distanțele mari dintre stele prezintă provocări semnificative pentru posibilitatea ca Pământul să fie vizitat de extratereștri, ele contribuie, de asemenea, la paradoxul intrigant al Paradoxului lui Fermi.
Conceptul de „Marele Filtru” oferă o explicație plauzibilă pentru lipsa contactului cu civilizațiile extraterestre, sugerând că barierele în calea călătoriilor și comunicării interstelare sunt formidabile, ceea ce duce la izolarea relativă a speciilor inteligente din univers.
Autor: Dan Ioan Popp
Sursa: facebook.com