Noutate românească? Ministerul Apărării vrea rezervişti voluntari!
România vrea să reactiveze Gărzile patriotice. Ministerul Apărării Naţionale susţine o lege a voluntariatului în armată. După ce stagiul militar nu a mai fost obligatoriu, au apărut probleme, susţin autorităţile. Şi cum România nu are bani pentru o armată de profesionişti numeroasă, soluţia ar fi voluntariatul. Modele de legislaţie ar putea fi preluate din Europa.
Gărzile patriotice au apărut în România în 1968, în aceeaşi zi în care trupele sovietice intrau în Cehoslovacia. Voluntarii din această structură erau pregătiţi să intervină în cazul unui conflict armat. 20 de ani mai târziu, în decembrie 1989, în Gărzile patriotice erau înrolaţi 700 de mii de bărbaţi şi femei.
Ministerul Apărării Naţionale vrea din nou o armată de rezervişti voluntari.
Dragoş are 28 de ani şi nu a făcut stagiul militar. Nu îi este însă indiferentă ideea de a deveni militar voluntar, mai ales că astfel poate câştiga nişte bani, iar locul de muncă îi este păstrat pe durata instruirii sau a misiunii.
În 2015, armata poate să angajeze 2.300 de tineri: 1.500 de militari profesionişti, iar restul absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ de specialitate.
Lipsa fondurilor a dus la ideea creării unui corp de rezervişti voluntari.
Rezervist militar poate fi orice femeie sau bărbat, cu vârste între 18 şi 45 de ani, care trebuie să urmeze cursuri de instruire. Voluntarii au şi o serie de obligaţii: trebuie să participe necondiţionat la misiuni interne şi externe, ori să anunţe unitatea militară dacă lipsesc de acasă mai mult de 48 de ore.
Un proiect de lege care prevede înfiinţarea voluntariatului în armată a fost depus în Parlament.
Astfel de corpuri de rezervişti există deja în Germania.
Polonia, aflată în vecinătatea zonelor de conflict din Ucraina, are în plan înfiinţarea unui astfel de sistem de apărare a ţării.
