Nu securea, ci aglomeratia ameninta padurile Brasovului
In codrii brasoveni nu se vede padurea din cauza administratorilor. Nu taierile ilegale fac cel mai mare rau padurilor din Brasov ci densitatea de proprietari ori administratori pe metru patrat. Sau metru ster, daca vreti Furturile de lemne din Garcini sunt mai putin daunatoare decat faramitarea proprietatii, care face ca aurul verde brasovean sa fie deseori prost administrat. Legea e la fel de proasta precum inghesuiala in registrele proprietarilor de paduri: pentru taierea ilegala a unui arbore, vinovatul primeste o amenda pe care oricum nu o plateste. Cel mai celebru proprietar de paduri la Brasov este Regele Mihai
Judetul Brasov are 167.000 de hectare de padure, stapanite de 12 ocoale private si de Directia Silvica. Arborii brasoveni mai au alte cateva sute de stapani persoane-fizice, printre care se numara Majestatea Sa, Regele Mihai. Composesoratele, cantoanele sau ocoalele brasovene se calca practic pe radacini de cum intri in padure. Desi puternic afectate de existenta acestei multitudini de proprietari care ingreuneaza exploatarea sau, dimpotriva, o transforma intr-o adevarata plaga, padurile si-au pastrat in ansamblu aceeasi suprafata pe care o ocupau in urma cu 20 de ani. Un amanunt fericit si foarte important, pe fondul haosului generalizat din codrii romanesti, unde securile au muscat adanc din trunchiurile copacilor, asa cum s-a intamplat in judetul Harghita, mai apropiat de noi, sau in Moldova ori Bistrita, judete mai indepartate. Inspectoratul Silvic Brasov intentioneaza chiar ca in acest an sa mareasca suprafata impadurita a judetului cu 160 de hectare.
Tot in Luna Padurii, inspectorii silvici deruleaza o campania in mediul scolar, prin care urmaresc sa-i sensibilizeze pe scolari fata de cauza padurii.
Vifor Rotar
