Nu vrem bani, nu vrem valuta, doar pe Roman, sa ne…explice!
Va mai amintiti? In 1991 premierul fermecator de vorbaret al Romaniei, pe nume PETRE ROMAN, venise la marea uzina Tractorul si, luand cuvantul la mitingul de protest al sindicalistilor, si-a intors buzunarele pe dos: "Gata, nu mai am de unde! Guvernul nu mai are bani! " Dupa 21 de ani, acelasi Petre Roman, insotit de acelasi Aristotel Cancescu, ne va cere votul, la un miting electoral, ca sindicalisti nu mai sunt … Acum ne cere el!
Ne va…solicita un loc de senator intr-un colegiu brasovean! La "Tractorul" nu vor mai merge, ca nu mai exista. Nici la "Autocamioane", nici la "Rulmentul", nici la "Hidromecanica", nici la "Metrom", nici la "Radiatoare'', nici la "Suruburi" ori la "Uzina 2".
Nici, nici, nici…la alte vreo 40 de unitati economice importante care dadeau de lucru la peste 150.000 de oameni! Brasovul era atunci al doilea mare oras industrial al Romaniei. Numai ca Petre Roman ne-a explicat atunci ca… "industria romaneasca este un morman de fiare vechi!". "Un morman" pe care l-au valorificat la maxim alde Ioan Niculae si altii ca el. Dar si 'jde mii de tigani (pardon, rromi!) care au ''curatat'' locul, precum furnicile niste coji de paine! Si s-a ales praful…
Un fost parlamentar din acei ani, prof.univ.dr.Ion Coja, cunoscut filolog, are insa si alte"explicatii" la dezastrul ce a urmat. Sa citim ce raspundea anul trecut Domnia sa, intrebat despre partidul si oamenii de frunte care au avut atunci toata puterea de a decide in numele nostru. Si pe care, se vede, i-a cunoscut bine:
"- FSN era o adunătură de activiști , securiști oportuniști și jepcari, puși pe pricopseală, pe jegmăneală! Adunătură condusă de urmașii directi ai cominterniștilor veniți de la Moscova, după 23 august 1944. Dispuși să ucidă pentru a nu-și pierde privilegiile. Și chiar au ucis!
Erau – È™i multi sunt mai departe, aripa coruptă È™i biÈ™niÈ›ară a securității, aripa declasată a PCR ! AÈ™a cum însuÈ™i Ion Iliescu nu era nici măcar cât umbra lui Nicolae CeauÈ™escu!
În viaÈ›a lui, Ion Iliescu, ca si a lui Petre Roman, n-au pus două cărămizi una peste alta!… N-au pus nimic în funcÈ›iune! N-au inaugurat nimic! Și-au început domnia prin sistarea lucrărilor la canalul BucureÈ™ti-Dunăre, lucrări deja executate în proporÈ›ie de peste 50%!…
Repet, în 1989 lipsea puÈ›in ca să ne fie bine! Nu mai intru în detalii! Lumea nu este proastă când regretă ce e de regretat!"
– O să dezamăgiÈ›i multă lume cu aceste aprecieri!
– Da, È™tiu! Vreo 5% dintre români.
Oricum, subiectul nu mai poate fi ocolit sau discutat în fraze È™ablon. E timpul să facem un bilanÈ› corect È™i nuanÈ›at a tot ce a fost înainte de 1990 È™i ce a urmat!…
Am cugetat mult asupra acestui subiect! …Ce a urmat după alegerile din mai 1990?
Guvernarea de "unicate" a lui Petre Roman. Adică o serie de reforme economice radicale, care au răscolit È™i dat peste cap Èšara, fără ca poporul român să fie întrebat ce părere are!
S-a găsit un academician, mai pe puncte făcut, dar care È™i-a spălat toate păcatele atunci când s-a ridicat, de la înălÈ›imea funcÈ›iei de preÈ™edinte al Senatului, pentru a potoli zelul demolator al impostorului devenit peste noapte prim ministru.
Un om de curaj, bietul Alexandru Bârlădeanu! A încercat de unul singur să se opună acÈ›iunii de demolare a României! I-a sărit în cap toată presa, în frunte cu falsul dizident Petre Băcanu.
Singur, profesorul N.N.Constantinescu, a încercat să fie alături de Bârlădeanu! Dar unde au fost ceilalÈ›i academicieni specialiÈ™ti în economie politică, în sociologie? Unde au fost specialiÈ™tii de la Academia de ȘtiinÈ›e Economice?
Cum de nu au intervenit împotriva impostorului din fruntea guvernului?! Trebuia s-o facă poporul român? Cum? Practic ce trebuia să facă poporul român când a devenit clar că suntem conduÈ™i de un duÈ™man din tată-n fiu al României?!
– Și totuÈ™i, poporul român s-a miÈ™cat!
– După mintea mea, mineriadele nu trebuie amestecate È™i puse toate la un loc, sub aceeaÈ™i etichetă! Cele din 1990 au fost într-adevăr niÈ™te diversiuni criminale È™i cad în răspunderea lui Petre Roman È™i echipa sa. Mineriada din septembrie 1991 însă, nu a mai fost o mineriadă manipulată de Roman & Iliescu, nu a mai fost o diversiune mizerabilă, ci a fost o reacÈ›ie firească, susÈ›inută de bucureÈ™tenii, iscată din instinctul de apărare al acestui popor! La fel cum È™i PiaÈ›a Universității, cel mai lung miting din istoria lumii, trebuie trecut tot la activul capacității românilor de a reacÈ›iona energic È™i tenace la provocările istoriei.
– Deci avem cu ce ne mandri…
– ÎÈ›i mai ofer un motiv să fii mândru sau măcar mulÈ›umit de concetățenii noÈ™tri: în martie 1990 bucureÈ™tenii au dat jos statuia lui Lenin, în huiduielile È™i ovaÈ›iile asistenÈ›ei. La data aceea erau în lume sute, poate mii de statui, în care încă mai credeau sute de milioane de naivi. Românii nu au crezut niciodată È™i probabil de aceea le-a fost aÈ™a de uÈ™or să-l dea jos de pe soclul nemeritat!
A fost atunci pentru prima oară în istorie, repet pentru Guiness Book, era prima oară când o statuie a marelui criminal Vladimir Ilici Lenin a fost demolată È™i batojocorită, după cum se È™i cuvenea!
O premieră mondială, de care istoricii români întârzie să facă un caz! Nu se pricep să facă din acest eveniment un moment românesc de referință, de excelență, de graÈ›ie!
Atunci, în PiaÈ›a Scânteii, varianta criminală a ideii comuniste a fost scoasă în È™uturi de pe scena istoriei È™i aruncată la lada cu gunoi a istoriei!
