O clasă politică imunizată la suferințe. Ori pur si simplu nesimțită
Un banc vechi spunea că ghicitoarea i-a profețit clientului că următorii cinci ani o va duce tare greu și va avea suferințe multe. Și după aceea o să-mi meargă bine?? Nu, doar că o să te obișnuiești cu suferința…În ultimele două decenii, clasa politică s-a ciocnit anual cu inundațiile, parcă tot mai violente, și a parcurs cu succes un amplu proces de obișnuire cu suferințele. Nu ale ei, ci ale cetățenilor. 2021 e primul an în care politicienii, din opoziție dar, mai ales, de la putere, nu mai acuză decît, cel mult, dureri în cot față de tragedia României.
Prin primăvara-vara lui 2005, spre exemplu, PNL și PD, dreapta proaspăt venită la putere, aveau probleme majore în timp ce inundațiile devastau țara: reconfigurarea polilor interni de putere, demisia premierului și alegeri anticipate. Totuși, o notă bună: inundațiile aveau o anume prioritate.
”Premierul Tăriceanu să demisioneze și să fie înlocuit cu Stolojan, dar după ce rezolvă criza provocată de inundații” clama Valeriu Stoica, prin iulie.
Cam tot atunci, opoziția condusă de Ion Iliescu forța prin vot aducerea premierului în parlament pentru prezentarea unui raport privind inundațiile. Mai ales că puterea convocase o sesiune extraordinară în care nu fusese adoptată nici măcar o singură OUG privind inundațiile.
Premierul Tăriceanu era convocat și la Cotroceni de către președintele Băsescu pentru a se discuta problema calamităților produse de ape, reconstrucţia ţării şi sprijinirea populaţiei afectate de inundaţii.
În septembrie, Tăriceanu îl anunța pe președintele Comisie Europene, Jose Barroso, că pleacă la Tecuci, grav afectat de inundaţii, şi nu mai poate avea o întîlnire programată cu el, la Sibiu.
Încă erau ”vremuri bune”, v-ați putea imagina așa ceva acum?
Tot pe atunci, Băsescu îl făcea imbecil pe un ministru liberal care nu se implicase suficient în chestiunea inundațiilor.
În replică, Ludovic Orban dădea asigurări publice: „Niciunul dintre colegii mei nu este imbecil. Singurul imbecil în această situaţie este cel care îşi permite să folosească astfel de expresii”.
Încă se consumau energii pe subiect.
Și erau vremuri cînd încă prefecții demisionau sau erau demiși pentru ineficiență la inundații.
„Ministrul Internelor a fost duminică în zonele afectate de inundaţii din Moldova, să vadă cum merg lucrurile la construcţiile de case şi a făcut un raport care pentru mine este foarte preocupant şi îngrijorător, deoarece, la o distanţă de 12 kilometri, într-o comună treaba mergea foarte bine şi dincolo mergea foarte prost, fără o coordonare a acestor acţiuni. Prefectul din Neamţ stătea şi se uita, nu ştiu după ce, şi în loc să îi împingă de la spate, nu ştiu ce făcea”, declara, nervos, premierul Tăriceanu în vara lui 2008.
Ba chiar se întîmpla ca prim-ministrul să meargă în județe pentru a vedea stadiul de construcţie a caselor pentru sinistraţii afectaţi de inundaţii.
Iar liberalii erau de-a dreptul indignați când președintele se ducea în localitățile calamitate însoțit de o Elena Udrea în cizme ”D&G”.
„Doamna blondă era cu cizme «Dolce and Gabbana» chiar dacă erau din cauciuc, că doamna nu poate să poarte altfel de cizme. I-a mai dăruit unui sinistrat o bicicletă, fără să-şi dea seama că nu avea unde să o folosească, de vreme ce totul era inundat în jur”, răbufnea liberalul Mihaiță Calimente, în vara lui 2010.
Cam tot pe atunci, alt motiv de și mai sfîntă indignare: liberalii acuzau PSD că împarte ajutoare sinistraților din zone unde nici nu plouase.
În 2014, indignarea liberalilor atinsese culmile, după ce premierul Victor Ponta merse la inundații și îi spusese ”Fă” ministresei Apelor.
„Vreau pentru această țară lideri de bun-simț și cu bun gust, lideri cu o minimă cultură, lideri cu modele adevărate, lideri cu respect pentru istoria țării și pentru oamenii țării, lideri care să zică «doamnă» nu «fă», lideri care să zică «domnule», nu «băi Liviule», lideri care să înțeleagă că banii din bugetul de stat sunt ai românilor nu ai lui” spunea Crin Antonescu, la lansarea candidaților liberali la alegerile europarlamentare.
Ne-elegante maniere ale lui Ponta, dar măcar fusese acolo, în mijlocul oamenilor năpăstuiți.
În vara lui 2016, liberalii erau indignați din cauza premierului Dacian Cioloș, de data asta, care dădea semne că ignoră inundațiile din țară în favoarea reformelor politice.
”Eu cred că domnul prim-ministru s-a ocupat de reforma clasei politice, iar noi partidele politice ne-am ocupat de sinistraţi. Ar fi bine să inversăm puţin rolurile şi fiecare să îşi vadă de treburile lui. Este dreptul domniei sale să îşi exprime punctul de vedere, dar eu mi-aş fi dorit – şi PNL – să fim acolo unde oamenii o duc greu, ai nevoie de sprijinul autorităţilor, suferă cumplit acum. Cred că acesta este rolul primului ministru şi al Guvernului, mai ales că este tehnocrat”, declara purtătorul de cuvânt al PNL Bucureşti, Cezar Preda.
”Ce aţi auzit dumneavoastră de la pupitrul Guvernului vizavi de aceste inundaţii? Ce au făcut? Ştiţi exact câte case mai sunt sub apă, câţi oameni şi-au pierdut casa, câţi au murit, ce măsuri de iau acum?” mai tuna Preda către presă.
Cum spuneam, au fost vremuri bune, în care politicienii încă mai aveau ochi pentru tragediile umane, ori măcar se chinuiau să simuleze interesul și compasiunea.
2021 e anul imunizării totale a clasei politice. Nu anti-Covid, ci anti-suferințe.
Ca niciodată, inundațiile au venit încă de la nașterea noului an. Pe 4 ianuarie aveam primul cod portocaliu, apoi pe 5, cod roșu de inundații pe rîuri din Vâlcea, Gorj ori Mehedinţi.
Inundațiile s-au produs în februarie, martie, aprilie, s-au agravat în mai și iunie, cu ploi și furtuni mai violente ca oricînd, tornade, grindină cît oul de porumbel, nemaivorbind de ger și ninsori în perioade nemaiîntîlnite.
În iunie a venit peste noi chiar un ciclon din Marea Neagră, care a făcut ravagii, morți, răniți, dispăruți, case măturate de ape, localități întregi calamitate, mari orașe transformate în Veneții ale estului.
Îngrijorarea ar fi trebuit să fie cu atît mai mare cu cît situația e dezastruoasă în acest an în întreaga Europă, cu fenomene extreme în premieră ori de care numai octongenarii își mai amintesc.
Dar politicienii noștri sunt relaxați.
Cancelarul neamț, septuagenara Angela Merkel, a mers la inundațiile teribile din Germania, iar președinta C.E., Ursula von der Leyen la cele din Belgia. Un înalt lider german e făcut praf de presă doar pentru că a rîs prostește în timp ce vizita zonele calamitate.
La noi, președintele, guvernul și șefii Parlamentului acuză dureri la bască, refuzînd, în premieră absolută la noi, să ”servească” deplasări în zonele inundate.
Am mai scris despre asta și luna trecută, dezvăluind că Iohannis e singurul mare lider post-decembrist care nu a călcat în mandatele sale prin zonele inundate. Iată că, după încă o lună de inundații, caniculă teribilă și fenomene extreme, nu s-a schimbat ceva în atitudinea sa și a celorlalți guvernanți.
Pentru Iohannis, problema pare nici să nu existe: nu tu ședințe CSAT, nu tu mesaje publice, nu tu eventuala mobilizare a armatei, aceeași pe care o scotea anul trecut pe străzile Bucureștiului împotriva rebelilor fără măști. Pe siteul președinției, există anul acesta doar patru referiri ale președintelui la inundații: trei, în contextul general al schimbărilor climatice mondiale, iar a patra, vineri, într-un mesaj de condoleanțe pentru victimele inundațiilor din Germania.
Președinții Camerelor ori sunt complet ieșiți din orice activitate, precum Anca Dragu, ori umblă de luni de zile prin țară, precum Ludovic Orban, dar evitînd cu grijă zonele calamitate. În fișa postului lui Orban scrie cam așa: ”efectuează deplasări în ţară ca reprezentant al Camerei Deputaţilor în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, cu alte persoane juridice române şi cu cetăţenii”.
Sub această acoperire, Orban își decontează pe Cameră, de luni de zile, plimbările prin filialele PNL în campania internă pentru șefia partidului, dar sare peste problema inundațiilor, de fiecare dată.
Despre premierul Florin Cîțu, să spunem că măcar are o scuză: economia duduie atît de tare încît nu are sens să se mai preocupe de soarta sinistraților.
Abia azi, de cînd e în funcție, și-a programat o deplasare într-o zonă afectată de inundații, în Alba, întîmplător un județ în care urmează alegerile pentru noua conducere a organizației.
Pentru guvernanți a dispărut complet problema inundațiilor care au răvășit și încă vor mai răvăși România, a organizării acțiunilor din județe, a demiterii de prefecți ori alte autorități ineficiente, a constituirii de comitete speciale de criză, într-un cuvînt a combaterii cît mai bune a efectelor nenorocirilor.
La ordinea zile sunt doar bătălia din PNL, certurile din interiorul coaliției, ciondănelile pe marginea PNRR, manevrele militare cu partenerii americani, ”România educată”, pregătirile verbale pentru valul 4 din toamnă, schimbarea din funcții a unor oameni neagreați de sistem, desființarea SIIJ șamd.
România reală e sărită cu regularitate din agenda guvernanților.
Și nici opoziția nu pare să ”sufere” mai tare de empatie cu românii loviți de soartă.
Opinam luna trecută că a noastră clasa politică dă semne că intră în zodia nepăsării.
De acum e sigur: suntem conduși de politicieni imunizați deplin în fața nenorocirii cetățenilor care i-au ales. O vaccinare, vorba lui Iohannis, de ”succes”. (Bogdan Tiberiu IACOB)
Sursa: Inpolitics.ro
