O CURSA LEGENDARA,
BUCURESTI-BRASOV IN 90 DE MINUTE!
Pentru cititorii mai tineri ai presei sportive auto, povestea unei curse de viteza contra cronometru vizand stabilirea unui record intre doua localitati importante, poate fi chiar interesanta. De ce s-a ales itinerarul Bucuresti-Brasov?
In primul rand pentru ca a fost prima sosea realizata (de catre o companie suedeza) la standardele europene ale momentului, legand rutier Muntenia de Transilvania. Iar „momentul” despre care vorbim era anul 1936.
Si traseul de acum 73 de ani, intre Bucuresti si Brasov, care masura 175 km, era destul de diferit fata de soseaua de azi. In primul rand ca se trecea direct prin Ploiesti, iar de la Branesti soseaua traversa orasul Campina, apoi traversa raul Prahova, intrand in Breaza de Jos, prin Podul Vadului. Se trecea prin localitatea Breaza, prin Gura Beliei si se cobora in Comarnic. De asemenea, nu exista nici pseudo-ocolitoarea din Sinaia si nici pasajele rutiere care azi evita trecerile de nivel peste calea ferata…
Ceea ce pare in zilele noastre o ciudatenie (o cursa contracronometru din Bucuresti, cu plecare din Piata Victoriei si sosirea in Brasov, in dreptul Hotelului Coroana) atunci, in deceniul patru al secolului XX, a consumat multa imaginatie si a infierbantat multe ambitii.
Primul care si-a dorit acest record (tocmai in ziua de 1 Mai 1936!) a fost aviatorul si polisportivul Alexandru Papana, ce avea sa devina si mai celebru la bordul unui avion IAR, in al doilea razboi mondial. In dreapta sa, cronometrorul oficial al ACR, Radu Costescu, iar in spate, ziaristul Jenny Dumitrescu (un fel de… Cristian Brancu al vremii). Masina sa, un Chrysler Air-Flow, botezata „Sageata de argint”, a realizat timpul de o ora, 48 de minute, 46 de secunde si 1/10 (medie orara 95,486 km/h!), desi pe unele portiuni in linie dreapta a mers constant si cu 165 km/h! Cum spuneam, interesul a fost enorm, chiar postul national de radio intrerupindu-si emisiunile din zece in zece minute, pentru a informa „live” despre desfasurarea cursei.
Papana a instituit si o cupa, in amintirea pilotului Henri Manu, iar regulamentul prevedea ca recordul pentru a fi omologat, sa fie realizat cu o masina de serie si sa depaseasca cu cel putin un minut recordul precedent. Mai multi automobilisti de frunte ai timpului au vrut sa ridice manusa aruncata de faimosul pilot-aviator Papana, dar abia in 1938, cu sprijinul Garajelor Mihailescu, din Bucuresti, tanarul locotenent Alexandru Budisteanu, la volanul unui Renault-Viva Grand Sport, se lanseaza in ziua de 17 iulie, la ora 4 dimineata, sa bata recordul lui Papana. O bariera la iesirea din Campina l-a retinut insa atat cat sa nu poata bate recordul lui Papana decat cu o secunda si 1/5 (!), performanta neomologabila, pentru ca diferenta realizata nu era de cel putin un minut !
In 1939, tot in zorii zilei de… 1 Mai, redutabilul as al volanului, Jean Calcianu, ia si el startul, tot din Piata Victoriei, de fata fiind, alaturi de cronometrorii oficiali ai cursei, si capitanul Alexandru Papana. Acesta chiar ar fi vrut sa-l asiste pe Calcianu din avion, dar un incident minor l-a impiedicat sa ia zborul.
Cu acceleratia la fund, campionul Jean Calcianu avea deja la Campina un avans intermediar de 6 minute, iar la Comarnic, inca 3 minute. Din pacate, o ploaie torentiala il obliga sa amane tentativa. Dupa 18 zile, cu aceeasi masina Hotchkiss, ia din nou startul, merge excelent pana la Sinaia, dar un nou incident de traseu il face sa abandoneze. De remarcat, pana acolo avea un avans de 19 minute fata de timpii lui Papana, viteza medie realizata de Calcianu intre Bucuresti si Sinaia fiind de 131,500 km/h!!
Era evident ca la urmatoarea tentativa, recordul din 1936 realizat de Papana ar fi fost depasit cu usurinta. Si atunci capitanul aviator isi pregateste exemplar automobilul BMW 328 (frumoasa invincibila a anilor de atunci) si la dreapta sa cu acelasi cunoscut ziarist sportiv Jenny Dumitrescu, se lanseaza in cursa unui nou record. Pana aproape de Campina, timpii sai erau comparabili cu cei realizati de Jean Calcianu pe distanta Bucuresti-Sinaia. Dar o banala pana il face sa piarda sapte minute, iar la intrarea in Brasov, in localitatea Darste, un drum in reparatie ii mai fura un minut. Dar si asa, Papana si-a depasit spectaculos propriul record, realizand cu zece minute mai putin decat timpul obtinut in urma cu trei ani.
Obsedat de recordul lui Papana, in dimineata de 29 august 1939 Jean Calcianu ia din nou startul impreuna cu cronometrorul Marcel Petala. In mare forma, celebrul pilot bate toate recordurile distantelor intermediare de pana atunci, obtinand 24 de minute pana la Ploiesti si 36 de minute pana la Campina, in dreptul kilometrului 100! Pastrand acelasi ritm infernal, reuseste sa ajunga in fata Hotelului Coroana, din Brasov, intr-o ora, 30 de minute si 54 de secunde, fiind cronometrat cu o medie orara exceptionala pentru acele vremuri, dar mai ales pentru acele drumuri: 111,420 km/h!
A fost un eveniment sportiv evidentiat copios in presa acelor ani si la postul national de radio, dar si in presa straina, pentru ca vechea sosea Bucuresti-Brasov avea, de la Campina pana la intrarea in Brasov, un traseu dificil si solicitant, cum bine il cunosc conducatorii auto de azi. Diferenta este ca avea atunci o calitate mult superioara… Iar din cauza razboiului si a consecintelor sale, recordul lui Jean Calcianu a ramas ca un eveniment unic in cartea de recorduri auto.
D.D.Rujan
