O Directiva UE va salva multe vieti si poate …chiar sistemul sanitar!
Din 25 octombrie 2013, europenii se vor putea trata în orice spital din țările UE, iar autorătățile vor fi obligate să le ramburseze acestora costurile la nivelul din È›ara de origine. Cum România are cele mai mici costuri din UE la servicii medicale, se creează o inegalitate evidentă între români È™i alÈ›i europeni. România va trebui să majoreze preÈ›urile serviciilor medicale, potrivit unui studiu al FerderaÈ›iei Solidaritatea Sanitară (FSS).
"Demersul pentru stabilirea costurilor reale aferente serviciilor medicale este unul obligatoriu pentru a putea vorbi de armonizarea legislaÈ›iei la prevederile Directivei nr. 24/2011. Orice ezitare în acest sens va afecta în mod semnificativ două paliere ale sistemului de sănătate", arată studiul FSS.
Astfel, spitalele, riscă să fie puse în situaÈ›ia de a trata È™i pacienÈ›ii proveniÈ›i din alte state membre la costuri subevaluate, fapt care le va accentua deficitul.
Pe de altă parte, pacienÈ›ii români vor fi efectiv privaÈ›i de posibilitatea de a se trata în străinătate cu rambursarea costurilor la niveluri acceptabile È™i vor suferi toate influenÈ›ele derivate din deficitele financiare ale unităților sanitare.
Potrivit FSS, Directiva pune o presiune deosebită pe statul român în special în următoarele direcÈ›ii: • Decontarea serviciilor medicale pentru românii care se tratează în străinătate; • Crearea procedurilor specifice autorizării prealabile; • Asigurarea unui standard de calitate a serviciilor medicale; • Crearea sistemului de informare a pacienÈ›ilor; • ExistenÈ›a unui sistem funcÈ›ional de asigurări de malpraxis; • Crearea unui sistem de informare a pacienÈ›ilor conform standardelor europene; • Asigurarea coerenÈ›ei dintre măsurile de reformă È™i principiile de funcÈ›ionare ale unui sistem de sănătate enunÈ›ate în Directivă.
Costurile mici, un miraj
Studiul mai notează că raportat la situaÈ›ia României, stabilirea preÈ›urilor serviciilor medicale la nivelul costurilor de piață poate determinafluxuri migratorii de pacienÈ›i din alte state membre, datorită preÈ›urilor mai reduse comparativ cu cele din propriul stat, determinate de costurile mai reduse cu forÈ›a de muncă.
Cel puÈ›in în situaÈ›ia existenÈ›ei unor liste de aÈ™teptate în statul membru de afiliere, poate fi anticipată o astfel de fluctuaÈ›ie a adresabilității. O astfel de variantă poate fi una profitabilă pentru unitățile sanitare din România È™i pentru întregul sistem sanitar prin contribuÈ›ia la menÈ›inerea infrastructurii medicale.
TotuÈ™i, pe termen mediu È™i lung avantajul competitiv oferit de costul redus al forÈ›ei de muncă (adică de salariile mici din sectorul sanitar) va dispărea, el determinând ivirea unui dezavantaj major: lipsa profesioniÈ™tilor din sistem.
Având în vedere interpretarea de ansamblu a Directivei, lipsa profesioniÈ™tilor pentru anumite specializări (spre exemplu) generează efecte care nu pot fi blocate nici măcar de autorizarea prealabilă.
Cel mai important, s-ar putea ajunge într-o situaÈ›ie fără precedent: sunt multe servicii medicale sau intervenÈ›ii medicale care nu pot fi făcute în România chiar È™i acum. Altfel spus, în absenÈ›a posibilității unui tratament în È›ară, autorizarea tratamentului medical într-un alt stat devine obligatorie. Ceea ce conduce la obligaÈ›ia de a suportat costurile unor intervenÈ›ii prestate în alte state.