O lună de la Lovitura de Stat CCR – CSAT!
Timpul nu stă pe loc, suntem deja în 4 ianuarie 2025, cu două zile înainte de a se împlini o lună de la lovitura de stat inițiată la 6 decembrie 2024 de președintele Iohannis și Curtea Constituțională, la comandă externă.
Sunt fiu de țărani din Pietriceaua, am trăit de mic cu nasul în cărți, iar mai târziu, în București, am petrecut mii de ore în arhive cotrocite și în biblioteci, pentru a agonisi câte ceva.
Întotdeauna am fost fascinat de istoria românilor, de puterea noastră de dăinuire la răscruce de imperii lacome, dar am aflat învățăminte și din regimurile autoritare: domnitorul Al. I. Cuza (1864), regele Carol al doilea (1938), mareșalul Ion Antonescu (1941), regimurile Gh.Dej și N.Ceaușescu.
Ce se va scrie în cărțile de istorie peste zece ani sau un secol nu am de unde să știu, dar bănuiesc. Dacă ar fi după mine, eu așa aș consemna.
România anului 2014 a cunoscut o înlăturare de la conducere a unui președinte ales de partid, e vorba de cel al liberalilor, Crin Antonescu și prin manevre de culise, influență externă (Germania, Franța, Soroș, Davos, corpocrația mondială etc) și complicități, a fost plantată o păpușă instruită între timp de serviciile străine, Klaus Werner Iohannis, care până atunci fusese primar la Sibiu și membru în Forumul German.
Serviciile românești au tăcut, clasa politică a consimțit tacit, victima la fel, poporul ce să facă? Astfel că, taman de Centenarul Unirii din 1918, noi am sărbătorit vrând-nevrând, având la Cotroceni un neamț. Și să nu pierdem din vedere că în primul război mondial era gata să ne șteargă de pe hartă cei de-un neam cu el, încât bieții Brătieni nici acum, după atâta vreme, nu au liniște cu un partid încăput pe mâna unor degenerați.
Politica țării a fost așa cum au fost oamenii, vremurile și influențele de orice fel, foarte puternice și parșive și amintesc aici inclusiv marele experiment psiho-social al plandemiei covid 19 (2020-2022), de acțiunea L.C.Koveszi la DNA (brațul înarmat al execuției), de numirea în fruntea SRI a unuia ca Edward Hellvig și numirea în posturi-cheie de decizie a unora special punctați, recrutați și dirijați.
Pe fondul redesenării liniilor de demarcație pe glob, al împărțirii noilor sfere de influență globală, al războiului ruso-ucrainean, al presiunii tot mai nivelatoare și distrugătoare de națiuni a UE, al unui semisenil la Casa Albă și al creșterii ponderii partidelor naționaliste, s-a știut că anul 2024 va fi crucial și pentru România.
Sub falsul pretext al stabilității țării, campania electorală a fost marcată de o alianță împotriva firii (PSD-PNL), de urmărirea obiectivelor separatist-antiromânești ale UDMR, de cheltuieli enorme de la ,,sponsori” și banca partidelor AEP, de manipulări zdrobitoare în mass-media recompensată regește și desigur de inginerii sociale.
Atenția vulgului trebuia abătută de la chestiuni esențiale pentru viitorul copiilor noștri, la nimicuri.
Un singur exemplu este menit să arate cancerul politicii post 1989.
După ce președintele și-a numit în palat tot soiul de persoane ,,trăinuite” în ong globaliste, după ce în propriul partid a pus o femeie urcată ex-abrupto și pe ușa din dos în vârf (Gorghiu), și-a găsit executantul ideal, pe Ciucă, un general fanfaron și mincinos, culpabilizat de un titlu nemeritat de doctor, obedient stăpânului, carierist și mânat mai ales de o imensă neștiință, altoită pe o coloană vertebrală mlădioasă.
E istorie contrafactuală, dar ne întrebăm ce s-ar fi făcut țara în situație de război, cu un asemenea comandant de armată?! Iar oștirea a fost serios compromisă prin suirea acestui găunos, ceea ce a și fost de fapt țelul ocupanților.
Așa încât, șocanta cheltuire a 4 milioane de euro doar pentru reclama unei fițuici pe panouri cu care au fost presărate șoselele și pe emisiuni tv, cu aceleași personaje prăfuite, corupte, neînstare de nimic de la partide, a fost doar un aspect al anormalității care a cuprins biata țară. Românii au continuat să îndure, ca vitele, momiți cu o mărire de pensii și sperând la mai bine după alegeri.
Țara nu mai are echilibru al puterilor (legislativă, judecătorească, executivă), pentru că, pe fondul cointeresării, privilegiilor, necinstei, legislației speciale, prostiei politice și slăbiciunilor democrației, puterea judecătorească a devenit dominatoare, este o juristocrație.
Alegerile legislative au configurat un parlament schimbat, fără o majoritate limpede.
Turul I al alegerilor prezidențiale (24 noiembrie) a fost validat de CCR, ca unica autoritate de jurisdicție constituțională din România. Dar, fără probe, fără a avea dreptul și în disprețul a însăși Constituția țării, cartea lor de căpătâi, CCR s-a sucit ca hoțul la declarație, a revenit și la 6 decembrie, a anulat alegerile, ceea ce constituie inițierea unei lovituri de stat atipice, aflată acum în desfășurare.
Spaima sistemului, a statului paralel care se substituie de la Băsescu încoace statului român, a fost că toate informațiile/ sondajele din rândul electoratului conduceau la realitatea că în confruntarea Georgescu-Lasconi, primul lua aprox. 70% din voturi. Realitatea urma să fie asasinată în fașă, având în vedere ideile intelectuale, clare, naționaliste ale independentului, de protejare a resurselor țării, independență și suveranitate reală, interes național care să primeze, renegocierea contractelor și tratatelor, eliminarea privilegiilor și reconstruirea țării.
O Românie puternică nu a fost, nu este și nu va fi dorită de nicio entitate din afară!
Pentru aceasta, prin intermediul cozilor de topor Iohannis și CCR, cei care au ordonat lovitura de stat din România au acționat astfel:
-Comanditarii externi ai loviturii de stat au acționat intens pe cale diplomatică și ocultă, inundând reprezentanțele cu informații false despre pericolul rusesc, inclusiv la Parlamentul European.
-Președintele a întrunit rapid (în zece ani nu a dovedit vreo proptitudine) CSAT, inoculându-le deja ideea cu ,,pericolul putinist”.
-Beneficiind de comanda aflată în mâinile lor și prin acceptarea trădătoare a unor ofițeri făcuți la apelul bocancilor, au desecretizat câteva note ale serviciilor (DGPI, SRI, SIE) care conțin generalități, alegații pretins informative și banalități digitale care se pot întâlni în orice referat de gimnaziu.
-Au plătit o campanie furibundă de intoxicare în mass-media și au pus personaje antiromânești și corupte să facă propagandă.
-Au cerut la modul imperativ CCR, o soluție, iar președintele a anunțat că rămâne, evident ilegitim și uzurpator, în funcție, deși soluția legală era preluarea interimatului de către președintele Senatului.
-Au nesocotit libertatea și votul (alegerile au costat 300 de milioane de euro, o sumă uriașă).
-Au anunțat ,,pe surse” data alegerilor din 2025, înainte de decizia CAB în contestația lui Georgescu.
Complicitatea rușinoasă a partidelor de la putere este criminală, lașă și rușinoasă și ea va rămâne în istorie. La fel va rămâne tăcerea unor intelectuali, academicieni, oameni de știință, a societății civile care este anesteziată.
De fapt, uneori nici nu se ascund, partidele puterii sunt pe față cu președintele penal, șarlatan și ilegitim, atât PNL, cât și UDMR și PSD și USR.
Cu un război la doi pași de noi, în acest moment țara noastră se află pe buza prăpastiei, într-un moment extrem de periculos, dusă de cea mai ticăloasă clasă politică postdecembristă și de intervenția externă de neacceptat. În cazul unui mare cutremur sau război, consecințele ar fi uriașe.
Solidaritatea românească a fost subminată, instituțiile culpabilizate, slăbite și antagonizate.
Poporul este nemulțumit, tensiunile sociale cresc, economia și finanțele scârțâie, țara e jucată la barbut. Uzurpatorii mizează pe profilul psihologic cuminte al rămânilor.
Poate că unii abia acum își dau seama că redesenarea suveranității cu care ne îmbrobodeau de ani de zile era de fapt cârpa jegoasă a dictaturii globaliste, că certificatul verde-nazist al terorismului medical a fost un preludiu al controlului social, că poporul e nesocotit, totul musai prin cozi de topor de la conducerea țării!
Crima care s-a petrecut în România nu are egal, nu are precedent și va constitui obiect de studiu multidisciplinar de acum încolo.
Planul ocupanților României și al dictatorilor mondiali este hotărât, este ucigaș și pe termen lung. Au văzut că se poate, că lanțul și țarcul țin, că românii îndură. Singurul care-l poate răsturna e poporul.
Autor: Colonel (rez.) Florin Șinca
Sursa: activenews.ro
