Oamenii trăiesc mai mult, dar sunt mai bolnavi
Aproape pretutindeni în lume, oamenii trăiesc mai mult ÅŸi mor mai puÅ£ini copii. În schimb, lumea se confruntă cu bolile ÅŸi dizabilităţile vieÅ£ii moderne, relevă cel mai amplu studiu realizat până acum privind speranÅ£a de viaţă ÅŸi principalele ameninţări la adresa sănătăţii, citat de Associated Press.
Ultimul studiu de acest gen a fost făcut public în 1990, iar atunci principala problemă de sănătate era mortalitatea copiilor sub 5 ani, cu peste 10 milioane de decese anual. De atunci, campaniile de vaccinare a copiilor împotriva unor boli ca poliomielita ÅŸi pojarul au redus numărul deceselor la această categorie la circa 7 milioane.
Mai mult, atunci, malnutriÅ£ia reprezenta principala ameninÅ£are pentru sănătatea copiilor. Astăzi, peste tot cu excepÅ£ia Africii, copiii tind mai curând să fie îndopaÅ£i decât subnutriÅ£i. Dar, odată cu scăderea mortalităţii infantile, creÅŸte numărul de boli cronice ÅŸi dizabilităţi care afectează organismul uman mai târziu în cursul vieÅ£ii, au constatat cercetătorii.
Hipertensiunea a devenit principalul risc pentru sănătate pe plan global, urmată de fumat ÅŸi consumul de alcool. 'Factorul care împovărează cel mai mult sănătatea globală nu îl constituie morÅ£ile premature, ci bolile cronice, leziunile, afecÅ£iunile mintale ÅŸi toate bolile legate de oase ÅŸi articulaÅ£ii', a spus unul dintre conducătorii studiului, Christopher Murray, directorul Institutului de evaluare a sănătăţii de la Universitatea Washington.
În ţările dezvoltate, astfel de afecÅ£iuni reprezintă în prezent peste jumătate din problemele de sănătate, situaÅ£ie la care contribuie ÅŸi îmbătrânirea populaÅ£iei. În timp ce speranÅ£a de viaţă este în ascensiune aproape în toată lumea, la fel creÅŸte ÅŸi numărul anilor pe care oamenii îi vor trăi cu probleme de vedere sau auz ori cu probleme de sănătate mintală ca depresia.
La studiul publicat joi online de revista Lancet au contribuit peste 480 de cercetători din 50 de ţări, care au colectat date furnizate de diferite alte studii, cercetări ÅŸi analize realizate până în 2010, într-un efort finanÅ£at în principal de FundaÅ£ia Bill & Melinda Gates.
Între concluziile sale se remarcă o largă diversitate între factorii care îi ucid pe oameni în funcÅ£ie de regiunea globului în care trăiesc. Una dintre constatările sale cele mai frapante este astfel faptul că în America Latină cauza nr. 3 a deceselor în rândul bărbaÅ£ilor o reprezintă omuciderile, element aflat pe locul 21 pe plan mondial ÅŸi pe locul 57 în Europa.
Totodată, sinuciderile, care se află tot pe locul 21 pe plan global, este cauza nr. 9 a deceselor în rândul femeilor din 'cercul sinucigaÅŸ' al Asiei, ce se întinde din India până în China. În America de Nord ÅŸi Europa occidentală, suicidul se află pe locul 14, respectiv 15 în acest clasament. De remarcat totodată că diabetul ucide mai mulÅ£i oameni din categoriile de vârstă 15-49 de ani în Africa decât în Europa occidentală – 8,8 decese faţă de 1 la 100.000.
În acelaÅŸi timp, în Asia centrală ÅŸi de sud-est se înregistrează cea mai mare incidenţă a atacurilor cerebrale în rândul tinerilor adulÅ£i, cu 15 cazuri din 100.000 de decese, în America de nord acest raport fiind de 3 la 100.000.
Pe plan global, bolile cardiovasculare ÅŸi atacul cerebral rămân asasinul nr.1.
O altă tendinţă ce reflectă îmbătrânirea demografică, cancerul de plămâni a urcat pe locul 5 între cauzele deceselor, iar alte forme de cancer, cum sunt cel de ficat, stomac sau colon se află de asemenea în 'top 20'.
La rândul său, SIDA a sărit de pe locul 35 între cauzele deceselor în lume în 1990 tocmai pe locul 6. Dacă în general în lume oamenii mor în mai mare măsură din cauza bolilor cronice, în Africa este valabilă tendinÅ£a inversă ÅŸi principalele ameninţări continuă să le reprezinte boli ca SIDA, malaria ÅŸi tuberculoza, iar experÅ£ii avertizează că lupta împotriva acestor boli nu trebuie pierdută din vedere.
Bolile epidemice infecÅ£ioase sunt de aÅŸa natură încât dacă nu le acorzi atenÅ£ie proliferează, a subliniat Jennifer Cohn, coordonator medical la Medici fără Frontiere, care recunoaÅŸte însă totodată necesitatea de a lua măsuri ÅŸi împotriva răspândirii altor probleme de sănătate în Africa, între care bolile cardiace ÅŸi diabetul.
AlÅ£i specialiÅŸti din domeniu au notat că este nevoie de mai multe informaÅ£ii concrete înainte de a face schimbări majore în politice de sănătate publică. Potrivt lui Sandy Cairncross, epidemiolog la London School of Hygyene and Tropical Medicine, informaÅ£ia prezentată de studiul publicat de Lancet este insuficientă pe alocuri ÅŸi nu ia în considerare toÅ£i factorii de risc relevanÅ£i în ce priveÅŸte sănătatea. 'Avem o imagine mai bună, dar tot este incompletă', a conchis acesta.
