Obiceiuri inainte de Postul Craciunului – Martinii de toamna (II)
Saptamana dinaintea Postului Craciunului (8 – 14 noiembrie) este deosebit de importanta deoarece anticipeaza o serie de momente specifice celor 40 de zile care preced Craciunul.
SUB SEMNUL URSULUI
Incepand cu 12 noiembrie satul traditional intra in Martinii de Toamna, un ciclu de trei zile, incheiat la inceputul Postului Craciunului. Toate erau zile magice, se aflau sub protectia unor „divinitati preistorice” (dupa Ion Ghinoiu), patroni ai ursilor praznuiti la inceputul lui Februarie (1 – 3 din luna) pentru protectia vitelor de fiarele padurii. In mitologia romaneasca, ursul este temut si tinut cu veneratie ca o divinitate foarte importanta prin comportamentul si asemanarea cu omul, iar calendarul popular i-a rezervat o intreaga suita de sarbatori. Martinul de Toamna, numit Cel Mare, formeaza o pereche simetrica de sarbatori, la egala distanta de timp, cu cel de 40 de zile de Craciun.
In aceste zile in gospodariile taranesti nu lucrau atat femeile, cat si barbatii, datorita credintei ca lupii vor ataca turmele de oi si de vite si chiar pe oameni.
Ca si Martinii de iarna, Martinii de toamna sunt patroni ai ursilor si se spune ca protejeaza vitele impotriva lupilor. Filipii de toamna se mai numesc si Dragostite pentru ca in aceste zile se crede ca indragostesc animalele. Filipii apara casa de rele, iar pe copii ii feresc de primejdii.
Conform traditiei Filipii au fost apostoli aruncati intr-o groapa plina cu lupi. Ca printr-o minune, ei au scapat nevatamati, dovedindu-si astfel nevinovatia si taria credintei. Martinii sunt cei care opresc lupii sa manance vitele. In aceste zile se obisnuieste ca gunoiul sa nu fie dat afara din casa si nici nu trebuie sa se arunce carbunii in curte. In Banat, oile nu sunt scoase la pasunat nu se matura, nu se da gunoiul afara, nu se toarce, nu se macina. Gospodina n-are voie sa coasa, mai ales cu rata rosie, sa foloseasca acul sau alt obiect ascutit. Se spune ca nu e bine sa deschizi ferestrele fiindca se deschide gura lupului. Nu se da nimic cu imprumut. Strigoii care umbla in aceasta zi nu vor mai avea nicio putere asupra celor care vor pazi aceste zile. Copiii nu trebuie sa manance boabe de porumb. In unele sate, femeile leaga gura sobei, ca sa fie legata si gura lupului.
Prof. Marcel Laptes – etnolog in ziarul Hunedoreanul
