Obiceiuri inainte de Postul Craciunului – Masa Satului (III)
Saptamana dinaintea Postului Craciunului (8 – 14 noiembrie) este deosebit de importanta deoarece anticipeaza o serie de momente specifice celor 40 de zile care preced Craciunul.
Masa satului
Data de 13 noiembrie este socotita ca importanta in primul rand prin Lasatul Secului de Craciun si implicit Lasatul Secului pentru Postul Craciunului. Ziua este presarata de mai multi sfinti: Sfantul Ion Milostivul, Cuviosul Damaschin si Sfantul Ioan Gura de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului.
Fiind ajun de post, in gospodariile taranesti aveau loc petreceri familiale cu mancare si bautura la care erau invitati rudele si prietenii. In trecut, in satele de pe Valea Muresului, in ajunul postului si prefatand Spolocania (spalarea de „dulcele” dinainte de post), se facea si o „masa a satului” cu aproape toti locuitorii. Iata ce ne povesteste baciu Roman din satul Dumbravita: „in ajunul Postului ne adunam la o casa mai rasarita din sat, la un om mai bogat si faceam in curte, de era vreme faina, o petrecere cu mancare si beutura pentru toti din sat ca urmau 40 de zile de post”. La Lasatul Secului de Craciun nu se lucra cu animalele la arat, carat de poveri sau la padure, era „zi de hodina” pentru vite, iar femeile nu lucrau „ca sa nu prinda friguri tot anu’”.
Interesanta ni se pare prevestirea vremii, in ajunul postului, intalnita de noi in Tara Zarandului la Stanija, in casa babei Lina Catalinii. Batrana a taiat o gaina, in preajma Postului, si dupa pieptul pasarii ne-a spus cum poate fi iarna si vara: pieptul gros prevestea iarna grea cu multa zapada si ger, iar pieptul subtire o vara frumoasa, calda si manoasa. Aceasta practica ne-a dus cu gandul la auspicile romane, sacrifiile pasarilor pentru prevestirea viitorului.
Prof. Marcel Laptes – etnolog in ziarul Hunedoareanul
