Obiceiuri si traditii de Sfintii Imparati Constantin si Elena
Cea mai mare sarbatoare crestina din calendarul ortodox al lunii mai este, fara indoiala, in data de 21 mai cand se celebreaza ziua Sfintilor Imparati C-tin si Elena.
Nascut din parinti evlaviosi, imparatul Constantiu Chlor si Elena, Sf. Constantin cel Mare a fost cel de-al 32-lea imparat al Imperiului Roman, dupa August. In secolul IV, imparatia romanilor era scindata, partea de apus, cu capitala la Roma, fiind condusa de imparatul Maximian Hercule, insotit de fiul sau, Maxentiu. Afland ca Maxentiu ii chinuieste pe crestini si le darama bisericile, cu toate ca nu avea o oaste numeroasa, in anul 312 d.H., Constantin i-a declarat razboi conducatorului pagan. Pe cand se afla in lupta cu acest dusman, mai puternic decat el, Imparatul Constantin a cerut ajutor lui Dumnezeu si, ziua in amiaza mare, a aparut pe cer o lumina mare, stralucitoare, in forma de cruce, sub care scria cu litere de stele: „Prin acest semn vei invinge.”
Calendarul popular suprapune credintei ortodoxe o serie de obiceiuri si traditii care fac referire la pregatirea pentru vara care bate la usa. Exista convingerea ca, in aceasta zi, pasarile isi invata puii sa zboare. Patronul pasarilor din paduri este, asadar, Constantin Graur, iar in aceasta zi dedicata lui nu se lucreaza, fiind pericol ca recoltele sa fie distruse de acestea.
De asemenea, aceasta este de obicei ultima zi in care se mai seamana porumb, ovaz si mei. In popor se spune ca tot ce se seamana dupa aceasta zi, se usuca. Prin acesta odihna de la muncile campului, se credea ca recoltele nu vor fi mancate de pasari.
Este ziua in care pastorii hotarasc cine va fi baci, unde se vor face stanele si pe cine vor angaja sa le pazeasca pe timpul pasunatului. Se masoara si se inseamna pe raboj laptele de la oile fiecaruia.
Femeile inlatura cu aghiasma si tamaie duhurile necurate. Pentru apararea de fortele malefice, taranii stateau in jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute si oile, “ca sa fie ferite de rele”, pe timpul cat vor sta singure, la stana.
Se spune ca, in aceasta zi, pasarile de padure, care dupa ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie, s-au imperecheat si si-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie), isi invata puii sa zboare. ‘
Prin obiceiurile practicate in aceasta zi, stana si ciobanii erau aparati de fortele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor si oilor, alungarea prin strigate si zgomote a vrajitoarelor care fura sporul laptelui. Cine lucreaza in aceasta zi i se ard bucatele pe camp si ii mananca uliul puii.
