Obiceiuri stravechi de primavara: Legamantul cu padurea
Cunoscut si sub numele de „Descantecul padurii”, legamantul este un obicei specific Tarii Fagarasului, practicat in satele de sub munte: Ucea, Vistea, Dragus, Lisa, Recea, Sercaita, Sinca. La sosirea primaverii, cand satenii constatau ca natura s-a trezit la viata organizau acest obicei ca un preludiu al noului an agricol.
Descantece prntru sanatate
Dupa miezul noptii, barbatii se adunau si plecau in grup spre padurea de sub munte. Fiecare era echipat cu cate un topor, un felinar aprins si un ulcior. Ajunsi in padure, la indemnul vatafului, fiecare barbat isi alegea cate un copac, in jurul caruia marca in pamant cate un cerc. Apoi, incepeau sa rosteasca impreuna descantece menite sa ii apere de rau, sa-i intareasca, sa-i tina sanatosi si sa le dea spor la munca pentru a culege roadele pamantului.
Jocul fecioresc
Pe timpul legamantului, copacul era udat cu apa adusa in ulcior. La finalul ceremonialului, barbatii scoteau cate un chiot, se desprindeau de trunchiul copacului si in propriul cerc dansau un joc fecioresc rar, cu batai in pamant. Apoi, toti se strangeau in cerc in jurul vatafului si continuau jocul fecioresc pe o melodie mai ritmata. Muzica se realiza prin fluieraturi si instrumente muzicale. La terminarea jocului, barbatii se grupau si porneau in alai inapoi in sat.
Laura Moise
