Ocupat in servicii, Brasovul ramane industrial

Economia brasoveana continua sa fie sustinuta de industrie, desi aproape jumatate din firme activeaza in servicii. Chiar daca numarul angajatilor a scazut de trei ori fata de perioada comunista, industria realizeaza peste 45% din produsul intern brut al judetului, o cifra dubla fata de celelalte domenii. Secretul sunt investitiile si cererile externe de care beneficiaza industria brasoveana, mai ales din partea Germaniei.

Brasovul isi pastreaza in continuare statutul de judet industrial, dupa ce in urma cu cativa ani era cu precadere o unitate administrativ-teritoriala comerciala. Desi 43% din firmele brasovene erau profilate in anul 2013 pe servicii, 33% pe comert si numai 10% pe industrie, acestea din urma au inregistrat o cifra de afaceri dubla fata de celelalte. Sectorul industrial avea la sfarsitul lui 2013, cel mai mare aport la PIB-ul judetului – cu o cifra de afaceri de 45,4%. Industria noua brasoveana este in curs de dezvoltare iar numarul angajatilor creste cu fiecare luna, spune Ion Popescu, director executiv Directia Judeteana de Statistica Brasov.

Daca, in comunism, in industria brasoveana lucrau 174.000 de salariati, in luna ianuarie 2015 doar 60. 000 de persoane apar angajate in domeniu. Chiar si asa, lucratorii din industrie insumeaza aproape 37 % din salariatii din judet, si doar 31% muncesc in servicii, 19,5% in comert, 9,7% in constructii si 2,8% in agricultura. In cea mai mare parte, industria brasoveana este sustinuta si salvata de cererile externe. Partenerul principal din domeniu este Germania. 

Cifra de afaceri a firmelor din industria brasoveana, in anul 2013, a atins 58.173 milioane lei. In ultimii ani, si principalele investitii s-au indreptat tot catre industrie – 51% din investitiile nete din 2013, fata de servicii, care au atras doar 22%.

 

Vifor Rotar