Un articol de  Dorin Suciu

 

Ordinul “Steaua României” este cea mai înaltă ÅŸi cea mai veche distincÅ£ie oferită de statul român. Numit iniÅ£ial “Ordinul Unirii”, el a fost creat în 1863, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. 

În perioada Războiului pentru Independenţă din 1877, Ion C. Brătianu, ca prim-ministru, decide înfiinÅ£area unui ordin naÅ£ional – care continuă seria lui Cuza. Noua distincÅ£ie a fost numită “Steaua României”, la propunerea lui Mihail Kogălniceanu care a fost aprobată de regele Carol I.

 

Cum a putut Basescu sa i-o dea si lui Tokes? În 1948, ordinul dispare o dată cu abdicarea È™i plecarea regelui Mihai ÅŸi, în perioada comunistă, este transformat în “Steaua Republicii”. În 1998, Ordinul “Steaua României” reapare primul în ierarhia ordinelor, reluând vechiul nume. Este de reÅ£inut că PreÅŸedintele României este capul înaltei distincÅ£ii, ziua acesteia sărbătorindu-se la 10 mai, dată care marchează, reunite, ziua IndependenÅ£ei din 1877 ÅŸi Ziua Regelui.

După cum se ÅŸtie, la două săptămâni după câÅŸtigarea de către Traian Băsescu a unui nou mandat în 2009, la 17 decembrie László TÅ‘kés primeÅŸte prin decret prezidenÈ›ial cea mai înaltă distincÅ£ie a României. MotivaÅ£ia din decret a fost legată, hodoronc-tronc, de presupuse merite ale lui László TÅ‘kés în declanÅŸarea evenimentelor din decembrie 1989 de la TimiÅŸoara.

La foarte scurt timp, pastorul TÅ‘kés isi ''nuanteaza"radical acÅ£iunile politice la nivel naÅ£ional ÅŸi internaÅ£ional care puneau făţiÅŸ în discuÅ£ie statul naÅ£ional unitar, suveranitatea, integritatea graniÅ£elor ÅŸi pledau pentru autonomie pe criterii etnice. Portavoce a celor mai ÅŸovine cercuri maghiare, TÅ‘kés si-a început denigrarile prin a declara că 1 Decembrie, ziua naÈ›ională a României, este „ zi de doliu naÅ£ional pentru maghiarime” È™i a culminat prin cererea si mai absurdă de a pretinde instituirea unui… protectorat al Ungariei în Transilvania. Că cererea de retragere a decoraÅ£iei ar semnifica o lovitură dată memoriei RevoluÅ£iei din 1989 etc., aÈ™a cum susÈ›ine Hunor Kelemen È™i alte voci (inclusiv László TÅ‘kés!) este nu atât o aberaÈ›ie, cât o erezie. Textual , el declara la Tusnad: "Aceasta politica postcomunista romana care si-a schimbat doar haina, va duce la colonizarea ortodoxa aTransilvaniei. Maghiarii isi pierd siguranta, chiar daca noi suntem in patria proprie. Trebuie sa (ni) se ceara iertare victimelor comunismului, inclusiv maghiarilor" AÈ™a cum demonstrează istoricul Alex Mihai Stoenescu, capacitatea lui László TÅ‘kés de a produce el însuÅŸi o revoltă, de a organiza sau de a mobiliza energii revoluÅ£ionare, in '89 nu a existat.

 

TÅ‘kés nu a fost decât un agent creat È™i manipulat de Departamentul Securităţii Ungariei pentru România, „folosit ca instrument pentru scopul final – înlăturarea lui CeauÅŸescu (misiune sustinuta de Marile Puteri) ÅŸi internaÅ£ionalizarea “cazului” Transilvaniei în vederea unei anexări (misiune proprie)”. Asta, în timp ce Departamentul Securității române, din cauza subordonării politice, nu a reuÅŸit să ÅŸi-l "păstreze" în coordonatele unei colaborări „cinstite”, aÈ™a cum promitea însuÈ™i TÅ‘kés în angajamentele semnate olograf cu Securitatea.

Acest informator rebut al Securităţii folosea o reÅ£ea de enoriaÅŸi, credincioÅŸi din alte localităţi, cetăţeni români de origine etnică maghiară, agenÅ£i maghiari pentru a culege informaÅ£ii din Å£ară pe care le transmitea legăturilor sale venite din Ungaria.

 „InformaÅ£iile vizau tot felul de întâmplări sau decizii politice locale care interesau comunitatea maghiară din România, atât reale cât ÅŸi inventate sau exagerate. TÅ‘kés strângea aceste informaÅ£ii ÅŸi le transmitea emisarilor veniÅ£i din Ungaria. AceÅŸtia le prelucrau în structurile serviciului de informaÅ£ii maghiar ÅŸi le transmiteau reÅ£elelor din străinătate, posturilor de radio ÅŸi televiziune, ziarelor, organizaÅ£iilor iredentiste ale emigraÅ£iei maghiare. Acestea ieÅŸeau cu ele public, susÈ›inând campania împotriva României, a naÅ£iunii române ÅŸi, ocazional, împotriva regimului CeauÅŸescu.

În septembrie 1989 Securitatea a reuÅŸit să strângă suficiente probe pentru a demonstra că László TÅ‘kés este un  agent al spionajului maghiar È™i reuÅŸise să facă dovada relaÅ£iei directe între activitatea antistatală a lui TÅ‘kés ÅŸi activităţile antiromaneÅŸti din străinătate È™i propunea luarea măsurilor legale prevăzute pentru cazurile de trădare de Å£ară.

Conform generalului de justiÅ£ie Gheorghe Diaconescu, cel care a ÅŸi înaintat nota Procuraturii Generale, în care se prezenta temeiul legal al arestării, Nicolae CeauÅŸescu a scris pe această notă: „NU! Să se ia măsuri de influenÅ£are obÅŸtească. Să fie dat în judecată de corul UTC din Arad pentru calomnie si sa fie mutat ".

Ca si astazi si atunci exista ideea ca despre un lucru ascuns sub pres, daca nu vorbesti, inseamna ca nu exista!

„Celor pe care zeii vor să-i piardă, prima oară le iau minÈ›ile”… (Eschil)