Ouatu n-a fost gaina de aur la Eurovision

Cezarica epilat in romb dupa decolteul rochiei cu care s-a expus pe scena suedeza de la Eurovision n-a pus in cuibul Romanikai pretiosul ou al premiului cel mare. Dar nici n-a fost prea rau; locul 13 pe care s-a situat in final este, cu siguranta, mai mult decat ar fi pariat carcotasii care spalat pe jos cu vocea contratenorului si aparitia lui efeminata de la Malmo. Pitigaiala concurentului nostru n-a fost pe placul tuturor muzicologilor, dar mai ales a unei felii groase de public care si-ar fi dorit o voce mai virila, in ton cu imaginea de barbati falnici cantareti pe plaiurile noastre. Promotorii au mizat, insa, si n-au facut tocmai rau, pe insolitul vocii, chiar daca au pus-o pe o melodie lalaita rau. Se cheama ca au mai multa intelegere pentru receptarea sunetelor decat fanii si simplii spectatori.

Eurovisionul ramane, in schimb, acelasi concurs imbibat de interese geopolitice si simpatii care au prea putin de-a face cu muzica. Fiecare editie probeaza ca tarile vecine inrudite sau unite de interese comune se sustin dincolo de portative muzicale. Nu ca n-am fi stiut asta. Dar, fiind noi o tara ai carei locuitori sunt migrati masiv in Italia si Spania, te-ai fi asteptat la voturi groase din partea comunitatilor romanesti din Cizma sau Peninsula Iberica. N-a fost deloc asa. Ori expatii nostri nu se ocupa deloc cu muzica, ori – si asta a fost cazul – emigrantii nu se cred obligati la sentimente muzicale fata de patria pe care au parasit-o.

Eurovision a demonstrat ca ouale ajunse in cuiburi straine nu mai au filinguri fata de closca mama.

 

Vifor Rotar