Ovidenia – sarbatoarea luminii
Ziua in care se praznuieste Intrarea Maicii Domnului in Biserica este cea mai noua sarbatoare dedicata Fecioarei Maria, inscrisa in calendar din secolul VI, dupa ce s-a ridicat la Ierusalim, sub domnia lui Iustinian, o biserica numita „Sfanta Maria cea Noua“. Sarbatoarea cu data fixa, 21 noiembrie, s-a extins apoi in tot Orientul crestin, cat in Occident. Este marcata cu cruce rosie in calendar si cu dezlegare la peste.
Noaptea cand cerul isi deschide portile
Sarbatoarea Intrarii Maicii Domnului in Biserica este numita de popor Vovidenie sau Ovidenie, cuvant tradus din vedenie, adica lumina. De aceea, este considerata o zi a luminii, cand credinciosii se roaga sa nu fie invinsa de intuneric si ca moartea sa nu infranga viata. Traditia populara religioasa mai spune ca, in noaptea de Vovidenie, cerul isi deschide portile si oamenii credinciosi pot sa il vada chiar si pe Iisus Hristos. De aceea, in noaptea de Vovidenie, se da de pomana pentru sufletul celor morti chiar in cimitire si se aprind lumanari la morminte, care nu se vor stinge niciodata.
Credinte populare
In credinta populara, ziua de Ovidenie este ziua in care incepe iarna. Este o sarbatoare a luminii, care sparge intunericul iernii, al mortii. De aceea tema centrala a legendelor mitologice consacrate acestei zile este vazul, vederea, prima aparitie, prima vedere a lumii, a lui Iisus, a cerului care se deschide.
Ca si la Craciun, se deschide cerul si vitele vorbesc, dar frumusetile cerului nu sunt vazute decat de cei prea buni la Dumnezeu, cum ar fi ciobanii care nu au vazut la ochi o femeie.
In aceasta zi se da de pomana lumina de veci, lumanarea care nu se va stinge niciodata pe lumea cealalta. Tot acum se da de pomana pentru cei inecati, cei morti in intuneric, fara lumanare la capatai, pentru ca si acestia sa aiba pe lumea cealalta calea luminata.
Se spune ca asa cum va fi vremea la Ovidenie, asa va fi toata iarna: daca va ninge, iarna va fi grea.
